Mănăstirea Hurezi se degradează iremediabil
Anda Vlad
Adăugată în lista selectă a monumentelor de patrimoniu cultural mondial, Mănăstirea Hurezi are în acest moment grave probleme de conservare şi restaurare, aceasta riscând să se degradeze iremediabil în lipsa unui program consistent de reabilitare. Conacul boieresc „Casa Olănescu” din centrul Râmnicului se află într-o situaţie şi mai gravă, acesta aflându-se în pericol de a se prăbuşi în orice moment, din cauza indiferenţei autorităţilor.
Mănăstirea Hurezi, în pericol
În urma unei analize amănunţite a specialiştilor Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Vâlcea, s-a stabilit că foarte multe monumente istorice din judeţ se află în prezent în pericol de degradare şi distrugere, fără o intervenţie urgentă din partea autorităţilor competente. Lista monumentelor istorice din judeţul Vâlcea cuprinde 527 de obiective, acoperind toate epocile istorice din Prepaleolitic până în perioada contemporană. Bisericile de lemn, multe dintre ele scoase din cult cu decenii în urmă sunt abandonate de comunităţile pe care le-au deservit, posibilităţile de finanţare a lucrărilor de restaurare a acestora fiind practic nule pe plan local. „Însăşi Mănăstirea Hurezi, singurul monument din sudul ţării, înscris până în prezent în Patrimoniul Cultural Mondial, are probleme majore de conservare şi restaurare şi reclamă de urgenţă un program consistent sub aspect financiar şi tehnico-ştiinţific, pentru a răspunde parametrilor impuşi de legislaţia europeană privind conservarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural mondial”, declară directorul Florin Epure.
Acesta a declarat că a demarat deja acţiunile de salvare a conacului boieresc din curtea Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea, monument istoric din sec. al XVIII-lea. Conform analizelor efectuate de reprezentanţii Direcţiei de Cultură, „Casa Olănescu” riscă să fie distrusă definitiv, aflându-se într-o avansată stare de degradare. Directorul Epure a menţionat că Primăria Râmnicului a răspuns deja solicitărilor sale, de a salva monumentul de la distrugere. Conacul a fost cumpărat în 1871 de Petre Olănescu, deputat şi prefect de Argeş, de la Consiliul Judeţului Vâlcea. Până în anul 1941, moşia a fost administrată de moştenitorii acestuia iar în intervalul 1941 – 1949, conacul îi revine lui Petre Măinescu, sfârşind ca posesiune a Gospodăriei Agricole de Stat Râmnicu Vâlcea. Se pare că nimeni nu a mai intervenit pentru întreţinerea sa de mai bine de 25 de ani.
Primăriile, indiferente la patrimoniu
O problemă generală a siturilor din judeţul Vâlcea este starea precară de conservare, mai ales cea a castrelor romane. La această situaţie s-a ajuns din lipsa resurselor financiare, dar şi din lipsa de interes a autorităţilor locale, care nu conştientizează valoarea cultural-istorică a acestor vestigii arheologice. Un fenomen de mare amploare sunt construcţiile demarate în zonele construite protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor istorice, fenomen care duce la afectarea ambientului monumentelor istorice, printr-o arhitectură nepotrivită. Potrivit lui Florin Epure, primăriile manifestă o tendinţă contrară conservării siturilor istorice şi arhitecturale, acceptând cu uşurinţă „modernizarea”, în dauna identităţii culturale.
72 de monumente cu bulină roşie
În perioada 2007 – 2010, dintre cele 79 de monumente istorice vulnerabile la cutremur, doar şapte monumente au fost scoase din pericol, ca urmare a lucrărilor de consolidare a structurii lor de rezistenţă. În prezent, 72 de monumente istorice, dintre care 59 cu destinaţia de lăcaşe de cult şi 13 edificii civile prezintă grade diferite de vulnerabilitate la cutremure, iar, dintre acestea, 28 de monumente istorice prezintă un risc major de prăbuşire la cutremur. Potrivit directorului Florin Epure, cele 72 de monumente istorice cu o stare de conservare precară sau gravă au nevoie de expertize tehnice, proiecte de restaurare şi consolidare a structurii şi, după caz, a componentelor artistice.
Acesta precizează că, în cazul lăcaşurilor de cult, sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de proiectare şi execuţie depăşesc puterea financiară a parohiilor, în special a celor rurale. În mod frecvent, monumentele istorice respective sunt biserici scoase din cult şi abandonate, protejarea lor căzând, după lege, în sarcina administraţiei publice locale. Estimativ, costurile pentru scoaterea din pericol a monumentelor istorice din judeţul Vâlcea cu o stare de conservare precară se ridică la suma de 100.000.000 de lei. În judeţul Vâlcea, Biserica Ortodoxă Română deţine 53% dintre bunurile aparţinând patrimoniului naţional clasate pe Lista monumentelor istorice. În anul 2010 s-au constatat o serie de intervenţii neautorizate asupra unor monumente istorice, iniţiate chiar de primării (Băile Govora şi Brezoi).
