• La pas cu preşedintele Ioan Tuşineanu prin Sibiul încărcat de istorie
Sinecon are o carte de vizită impresionantă care o recomandă pentru reabilitarea Colegiului Lahovari
• la „Sala Thalia”, în care funcţionează Filarmonica Sibiu, firma Sinecon a primit din partea UNESCO premiul pentru „cea mai reuşită renovare a unui monument istoric”
Petre Coman
După cum s-a mai consemnat, în urmă cu aproape o lună a avut loc licitaţia pentru reabilitarea şi modernizarea Colegiului Naţional „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea, licitaţie adjudecată după ce comisia a verificat 12 oferte depuse de firme din ţară. La puţin timp după desfăşurarea licitaţiei, primarul Romeo Rădulescu a anunţat câştigătorul: Asocierea (JV) dintre Sinecon SRL Sibiu (partea de construcţii) şi Proimsat SA Râmnicu Vâlcea (partea de instalaţii).
Numai că imediat după anunţarea rezultatelor de la licitaţia pentru reabilitarea Colegiului Naţional „Alexandru Lahovari”, trei asocieri de firme declarate necâştigătoare au depus contestaţii la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor solicitând anularea rezultatului procedurii şi reanalizarea ofertelor depuse. Cele trei firme care au depus contestaţii sunt: SC Contrust SRL, Copisa Spania, şi SC Hidroconstrucţia SA. Asta înseamnă că lucrările de reabilitare nu vor mai fi demarate prea curând, având în vedere durata unui proces în justiţie şi reluarea procedurilor greoaie de licitaţie.
Pentru a vedea cu ochii noştri dacă firma Sinecon SRL are capacitatea financiară, tehnică şi umană de a realiza lucrările de reabilitare a unei clădiri monument istoric din Râmnicu Vâlcea, ne-am deplasat marţi, 17 august, în municipiul Sibiu căutându-l pe Ioan Tuşinean, preşedintele Consiliului de Administraţie de la Sinecon SRL şi acţionarul majoritar de la SC Construcţii SA, cea mai mare societate de construcţii din judeţul Sibiu.
Ioan Tuşineanu ne-a fost ghid şi consultant prin centrul Sibiului
Ioan Tuşinean ne-a primit în biroul său din fostul sediu la ICM Sibiu, preluat după 1990 de SC Construcţii SA, iar acum aparţinând societăţii Sinecon SRL. Ioan Tuşineanu împreună cu doi asociaţi a participat în 1998, prin intermediul SC Sinecon SRL, la privatizarea societăţii Construcţii SA. Cea mai mare societate de construcţii din Sibiu a ajuns astăzi să aibă venituri anuale de peste 9 milioane euro, portofoliul de lucrări cuprinzând de la introducerea de reţele de canalizare şi apă în comunele din judeţul Sibiu, până la reabilitări de poduri şi drumuri. De asemenea, firma a efectuat renovări şi consolidări de clădiri istorice din Sibiu, un municipiu încărcat de istorie şi de arhitectură deosebită….
Având în vedere mărimea firmelor pe care le deţine în Sibiu, ne-am fi aşteptat la Ioan Tuşineanu să vedem un birou de lucru impresionat şi dotat cu aparatură de ultimă generaţie. Greşit! Biroul lui Tuşineanu nu măsura mai mult de 15 metri pătraţi într-o clădire de mii de metri pătraţi, iar pereţii erau văruiţi într-un alb simplu. Deasupra biroului trona impresionant un tablou cu portretul lui Mihai Eminescu, pe care Ioan Tuşineanu spune că a umblat ani de zile pentru a găsi pe cineva să îl mărească. Pe lângă portretul poetului naţional, pereţii biroului mai erau încărcaţi cu zeci de diplome şi distincţii acordate celor două societăţi conduse de Ioan Tuşineanu.
După o jumătate de oră de „tatonări” în biroul său, Ioan Tuşinean ne-a invitat că mergem cu el pe jos prin centrul municipiului Sibiu pentru a ne arăta clădirile – multe cu plăcuţa de monument istoric pe ele – consolidate şi renovate de către SC Sinecon SRL sau SC Construcţii SA.
Venind dinspre piaţa agroalimentară Cibin, ne-am îndreptat spre strada Turnului, am făcut un ocol pe strada Faurului după care ne-am înghesuit pe o alee pietonală unde firma Sinecon a efectuat consolidarea unor pereţi de sprijin înalţi de cinci metri şi construiţi în urmă cu mai mult de 400 de ani. Tehnica folosită de Sinecon SRL a fost deosebit de avansată întrucât au trebuit montate nişte ţevi metalice orizontale care au rol de consolidare a zidurilor, după care, în ţevi, a fost turnat betonul.
Mai încolo, la câţiva metri, nişte muncitori de la Sinecon lucrau la renovarea unei alte clădiri aparţinând statului. Un singur muncitor mai în vârstă, nea Mărgineanu din Valea Mare – Vâlcea, l-a recunoscut pe „patronul” Ioan Tuşinean, restul mulţumindu-se să-i adreseze doar un salut întrebător. „Probabil că aceştia sunt nişte muncitori mai noi şi nu m-au recunoscut”, ne-a spus în glumă Ioan Tuşinean.
Simbolul Sibiului, Turnul Sfatului, renovat de Sinecon
Mergem mai departe şi ajungem în Piaţa Mică din Sibiu, unde la loc de cinste tronează clădirea Casei Artelor, un imobil renovat în urmă cu câţiva ani de acelaşi Sinecon SRL. Casa Artelor funcţionează în fosta hală a breslei măcelarilor, menţionată pentru prima dată în documente în anul 1370. Pe faţada de sud se observă stema oraşului care a fost realizată în anul 1789. Clădirea a mai fost restaurată între anii 1962 şi 1967, de atunci fiind dată în circuitul cultural.
Până să ajungem la Casa Artelor, traversăm celebrul Pod al Minciunilor, pe sub care trece strada Ocnei, o stradă pavată iar malurile consolidate de către aceeaşi firmă Sinecon SRL. Podul Minciunilor, întâiul pod din fontă aflat în serviciu pe teritoriul de azi al României, a fost turnat în Laubach, în landul Hessa şi montat la Sibiu în anul 1859, înlocuind un pod de lemn. Podul face legătura între Piaţa Mică şi Piaţa Huet, trecând peste strada Ocnei, care uneşte oraşul de jos cu oraşul de sus.
În sfârşit, ajungem şi în Piaţa Mare din Sibiu, de unde zărim silueta Turnului Sfatului, o clădire renovată şi care are un acoperiş marca Sinecon SRL. Turnul Sfatului a fost construit în secolul al XIII-lea fiind folosit ca şi poartă pentru a doua centură de fortificaţii a oraşului. Acoperişul iniţial construit în formă piramidală ascuţită cu patru turnuleţe de colţ a trecut prin diferite modificări. La ultima modificare din anul 1826 i s-a adăugat ultimul etaj şi acoperişul de metal. Numele de „Turn al sfatului” vine din trecutul Sibiului, când pentru un anumit timp, în clădirea de lângă a activat Primăria Sibiu, atestată documentar prima dată la 1324.
În final, am ajuns la „Sala Thalia” în care funcţionează Filarmonica Sibiu. Imobilul a fost construit în anul 1540, din piatră şi cărămidă, forma de U ieşind cu circa 25 metri în afara zidului exterior. Aici a fost amenajat în anul 1778, primul teatru al oraşului de către tipograful Martin Hochmeister. În 2004 a fost renovat complet şi integrat în Sala Thalia. De altfel, firma Sinecon a primit din partea UNESCO premiul pentru „cea mai reuşită renovare a unui monument istoric”.
„Nu suntem nişte novici în domeniu”
Referitor la licitaţia pentru reabilitarea Colegiul „Alexandru Lahovari“ (o clădire veche de peste 100 de ani), Ioan Tuşinean ne-a spus: „Preţul oferit de Sinecon este un preţ plafon, rezultat în urma unor documentaţii tehnice, proiecte şi studii de fezabilitate. Nu ştiu exact sumele, dar noi nu am coborât sub pragul de 25%. La orice licitaţie la care participăm avem nişte condiţii şablon rezultate în urma calculelor noastre. Ajungem astfel la o valoare «în orb». Însă, după depunerea documentaţiilor de licitaţii intervin alţi factori care influenţează datele iniţiale, cum ar fi criza economică. Pot spune că lucrarea de la Colegiul Alexandru Lahovari o vrem câştigată pentru… a nu ne ieşi din mână.
În toată istoria firmei nu au existat niciodată conflicte cu beneficiarul investiţiei sau să nu respectăm parametrii proiectaţi. Nu suntem nişte novici în domeniu, de aceea participăm mereu la găsirea de soluţii împreună cu beneficiarul. Proiecte perfecte eu nu am văzut. Facem şi noi greşeli, dar la reparăm întotdeauna. Am executat foarte multe lucrări prin Sibiu împreună cu Proimsat Vâlcea şi vă dau numai câteva exemple: renovarea clădirilor Filarmonicii şi a Hotelului Bulevard, şi modernizarea Sălii Polivalente. Dacă primim răspunsul pozitiv la lucrarea de la Colegiul Alexandru Lahovari ne vom muta la Râmnicu Vâlcea pentru că avem multe firme pe care le cunoaştem şi avem mulţi oameni din zonă cu care lucrăm deja. Avem toată infrastructura necesară (ingineri, maiştri, muncitori), dar ne bazăm pe colaborarea cu oamenii din Vâlcea”.
