Maternitatea din Râmnicu Vâlcea poate să…dispară
• Propunerea ministrului Sănătăţii este ca instituţia să devină secţie a Spitalului de Urgenţă Prefectul de Vâlcea, Petre Ungureanu, a transmis un material informativ ministrului sănătăţii, Cseke Atilla, legat de situaţia descentralizării spitalelor. Acesta a avertizat că, la Vâlcea, procesul de preluare este posibil să nu fie terminat până la data de 1 iulie, deoarece Consiliul Judeţean doreşte ca protocolul de predare-primire să fie semnat în momentul în care se obţine un angajament ferm privind achitarea integrală a datoriilor spitalelor până la data preluării unităţilor.
Reprezentanţii unităţilor sanitare insistă de asemenea ca termenul de reducere a cheltuielilor de personal să fie prelungit dincolo de termenul prevăzut în actele normative, adică 1 ianuarie 2011. Ministrul Sănătăţii a fost informat că-n aceste condiţii, pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe de lucru din această lună nu va fi dezbătută problema descentralizării. Ministrul a răspuns Consiliului Judeţean Vâlcea că nu are abilitatea de a semna acte privind protocolul de transfer. Primele spitale vâlcene care vor fi predate sunt cele de la Brezoi, Drăgăşani, Horezu şi Bălceşti.
Soarta Maternităţii, incertă
Ordinul ministrului Sănătăţii privind reducerea sau redistribuirea numărului de paturi din spitale a fost dus la îndeplinire, chiar şi la Maternitatea Vâlcea, unde, dintre cele 196 de paturi au rămas 150. Maternitatea va rămâne însă tot o unitate medicală judeţeană, de rangul 2. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au recomandat însă ca Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie să fie desfiinţat şi să devină o secţie a Spitalului Judeţean de Urgenţă, la nivel de propunere. În schimb, prin Ordinul MSP nr. 713/2.06.2010, la Spitalul Judeţean de Urgenţă nu s-a făcut nici o modificare de structurare a paturilor, rămânând 1203 pentru spitalizare continuă şi 23 pentru spitalizare de zi.
La Spitalul „Costache Niculescu” din Drăgăşani nu s-a modificat structura paturilor (256 pentru spitalizare continuă), dar s-a făcut o redistribuire. S-au luat 5 paturi de la Chirurgie generală şi 3 de la Obstetrică Ginecologie, suplimentându-se astfel secţia Psihiatrie. În ceea ce priveşte Spitalul de Pneumoftiziologiedin Mihăeşti, prin Ordinul MSP 719/2.06.2010 sunt în prezent 168 de paturi pentru spitalizare continuă şi 10 pentru spitalizare zi. S-au redus 30 de paturi. Nu s-a redus numărul paturilor în cazul Spitalului Horezu (160 paturi spitalizare continuă), Spitalului Brezoi (67 pentru spitalizare continuă), Spitalului Drăgoeşti (125 de paturi pentru spitalizare continuă) şi Spitalului Bălceşti (55 de paturi pentru spitalizare continuă).
Păreri împărţite printre primari
Printre primarii vâlceni, părerile sunt împărţite în privinţa preluării spitalelor. Primarul de la Brezoi, Robert Schell spune că a găsit soluţia pentru finanţarea corespunzătoare a spitalului din zonă, respectiv aceea ca toţi primarii din zona de nord să contribuie la întreţinerea acestei unităţi. „Discuţiile purtate cu reprezentanţii Prefecturii şi ai Consiliului Judeţean, ne-am întrunit pentru a semna protocolul, iar spitalul nu are datorii. Am ajuns la înţelegere cu reprezentanţii Consiliului Judeţean, care vor oferi sprijin pentru cheltuielile legate de întreţinerea spitalului.
Voi discuta pe această temă şi cu primarii celorlalte localităţi din nord”. În schimb, primarul din Bălceşti, Ion Curelaru refuză să preia spitalul din localitate, deoarece nu cunoaşte situaţia exactă a spitalului. Şi primarul din sudul judeţului spune că i se pare normal ca spitalul să nu aibă nici o datorie în momentul preluării şi mai solicită să i se asigure fonduri pentru funcţionarea acestuia cel puţin şase luni.
Primarul şi-a făcut un calcul sumar şi spune că ar trebui să scoată din bugetul local în jur de 1,5 miliarde de lei în următoarea jumătate de an doar pentru a acoperi utilităţile spitalului şi nu are aceşti bani. Dotarea cu aparatură medicală lasă şi ea de dorit la acest spital, iar rata mortalităţii este cea mai ridicată din judeţ în zona de sud, iar acest lucru, potrivit specialiştilor, se datorează şi slabei asistenţe medicale, iar unitatea de primiri urgenţe nu este dotată cu aparatură performantă pentru a putea face faţă cazurilor grave.
