De ce-l votez pe Traian Băsescu
Tiberiu Pîrnău
România are un preşedinte. Un şef de stat ales în mod democratic de români în urmă cu cinci ani de zile. Preşedintele României este o instituţie în sine. Nu contează cum se numeşte acel om, din ce partid provine el. Poporul român l-a votat, şi l-a asumat pe de-a întregul. Nu contează că este strâmb, că este şchiop, că este chel, bâlbâit sau chior. Sistemul democratic, voturile milioanelor de români de la sfârşitul anului 2004 l-au propulsat la funcţia supremă în stat pe Traian Băsescu. Omul Traian Băsescu s-a transformat într-o instituţie, aceea a Preşedintelui României.
Nu m-am numărat la vremea respectivă printre susţinătorii lui Traian Băsescu. Am avut motivele mele, argumente de natură obiectivă, dar şi subiectivă. Am votat împotriva actualului preşedinte. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că în toţi aceşti ani scurşi de la momentul votului din iarna anului 2004 mi-am respectat Preşedintele. Am respectat o instituţie şi valorile ei. Nu l-am înjurat, nu am dat cu pietre, nu am aruncat cu noroi (metaforic vorbind) în preşedinte chiar dacă nu am fost de acord cu multe dintre iniţiativele acestuia. Nu am fost de acord cu „telejustiţia“ – supramediatizarea unor presupuse fapte de corupţie ale adversarilor regimului Băsescu, nu am înţeles unele ieşiri verbale necontrolate ale preşedintelui, nu am privit cu ochi buni promovarea anumitor femei de tip Miss (nu sunt misogin, ci doar realist) în funcţii de miniştri, am scris despre gafele prezidenţiale în ceea ce priveşte relaţiile diplomatice cu Rusia şi Uniunea Europeană etc. Preşedintele Traian Băsescu a comis şi greseli în acest mandat, dar nu a gafat iremediabil.
În calitate de cetăţean, de ziarist, mi-am expus părerile şi nu am simţit nici o cenzură din partea vreunei instituţii a statului. Am criticat în termeni rezonabili Instituţia Preşedintelui. Am scris articole decente, fără încrâncenare, fără ură, prin care mi-am exprimat opiniile în legătură cu acţiunile lui Traian Băsescu.
Din păcate, în această campanie electorală, asistăm la o nebunie, la o adevărată isterie a aşa-zişilor deontologi, care s-au dezlănţuit pe posturile de televiziune Realitatea TV, Antena 1 şi 3. „Marii“ jurnalişti ai ţării îl atacă furibund şi aproape fără discernământ pe Preşedintele României. „Tonomatele“ bucureştene înjură şi decredibilizează de fapt o instituţie a statului român! Adrian Ursu, Cristian Tudor Popescu, Mircea Dinescu, Sorin Roşca Stănescu, Mihai Gâdea, Mircea Badea, Valentin Stan şi alţii îi critică virulent şi, pe alocuri, bezmetic fiecare gest, fiecare cuvânt lui Traian Băsescu. Sunt plătiţi regeşte pentru aceste servicii!
Acţionează la comanda mogulilor media: Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu şi Dinu Patriciu. Cine sunt ei? Sorin Ovidiu Vântu, individ care s-a îmbogăţit la modul nesimţit pe seama sutelor de mii de români păgubiţi prin sistemul FNI. Dan Voiculescu, fost securist cu nume de cod Felix, omul care „a moştenit“ conturile lui Ceauşescu şi acţionează împotriva intersului românilor, prin imperiul său mediatic (Trustul Intact, care include şi posturile de televiziune Antena 1, 2 şi 3), omul care doreşte să acapareze inclusiv Exploatarea Minieră de Sare Vâlcea pentru a avea la mână ceea ce a mai rămas din industria chimică românească. Dinu Patriciu – o unealtă a grupurilor de interese internaţionale, ce urmăresc să subjuge economic România, omul care a declarat în nenumărate rânduri: „Combinatul OLTCHIM nu mai trebuie ajutat de statul român! Trebuie lăsat să moară!“.
Ce-i uneşte pe aceşti trei moguli, miliardari în euro, magnaţi care s-au îmbogăţit prin minciună, fraudă, furt, inginerii financiare, toate realizate pe cârca, pe truda unui popor întreg? Pe Vântu, Voiculescu şi Patriciu îi uneşte teama că Traian Băsescu le va lua la purecat averile, că Preşedintele României le va da undă verde instituţiilor de control să-şi facă treaba, să-i viziteze pe miliardarii de carton, să-i întrebe cum şi-au construit imperiile financiare. De-asta se tem mogulii! Se tem de răcoarea celulelor!
Încrâncenarea ziariştilor de pe Dâmboviţa, combinată cu disperarea mogulilor media mă determină pe mine, simplul cetăţean, să votez cu Traian Băsescu. Ei au reuşit să mă determine pe mine să-l votez pe Preşedinte pentru încă un mandat!
Păstrând proporţiile, şi la Vâlcea se întâmplă cam acelaşi lucru pe două posturi de televiziune locale. Moderatori părtinitori le cântă osanale candidaţilor Mircea Geoană – PSD şi Crin Antonescu – PNL şi-l „joacă în picioare“ pe Traian Băsescu – PD-L. Bineînţeles că există şi o simbrie consistentă pentru o astfel de atitudine. Echidistanţa, profesionalismul, etica au rămas nişte vorbe în vânt…
