• Aproape 30 de gospodării, în pericol de a fi înghiţite de pământ
PRĂBUŞIREA CONTROLATĂ DE LA OCNE VA DURA PATRU LUNI
• Primăria oraşului Ocnele Mari împreună cu Inspectoruatul pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea au actualizat planul de evacuare a gospodăriilor potenţial afectate cu menţionarea soluţiilor concrete de strămutare a familiilor şi bunurilor acestora, luând in considerare scenariul cel mai nefavorabil de evoluţie a fenomenului • Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea şi SC CONVERSMIN SA, împreună cu agenţii economici consumatori de saramură de pe platforma chimică (SC OLTCHIM SA şi Uzinele Sodice Govora) au întocmit un calendar de preluări zilnice de saramură, pe durata a patru luni
Petre Coman
Mai puţin de zece zile au rămas până la declanşarea operaţiunilor de prăbuşire controlată în Câmpul I de sonde de la Ocnele Mari, iar autorităţile judeţene şi cele locale fac ultimele pregătiri pentru derularea în bune condiţii a acestei operaţiuni, dar şi pentru asigurarea de locuri de cazare pentru oameni ale căror gospodării vor fi afectate. În cel mai pesimist scenariu, 29 de gospodării ar putea fi afectate de prăbuşirea controlată, dar autorităţile locale au găsit soluţia cazării provizorii a oamenilor în Hotelul Buridava şi tabăra şcolară de la Ocniţa. În funcţie de câte gospodării vor fi afectate, societatea Conversmin SA va demara lucrările de construcţie a caselor pentru oamenii sinistraţi, în zona Căzăneşti. În plus, timp de trei zile, autorităţile locale vor asigura hrana completă pentru oamenii care vor fi evacuaţi din zona Câmpului I de sonde.
La sfârşitul lunii trecute, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea a luat act de necesitatea de extremă urgenţă privind detensionarea situaţiei existente în zona Câmpului I de Sonde Ocnele Mari şi şi-a însuşit „Programul de operare” prezentat de Universitatea Bucureşti, stabilind ca termen de incepere a acţiunii data de 15 iulie 2009. De altfel, Primăria oraşului Ocnele Mari împreună cu IJSU Vâlcea au actualizat planul de evacuare a gospodăriilor potenţial afectate cu menţionarea soluţiilor concrete de strămutare a familiilor şi bunurilor acestora, luând in considerare scenariul cel mai nefavorabil de evoluţie a fenomenului.
De asemenea, Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea şi SC CONVERSMIN SA, împreună cu agenţii economici consumatori de saramură de pe platforma chimică (SC OLTCHIM SA şi Uzinele Sodice Govora) au întocmit un calendar de preluări zilnice de saramură, pe durata a patru luni, începând cu 15 iulie 2009. Actul astfel întocmit a fost semnat de toate părţile implicate şi va fi riguros respectat, pentru a nu fi periclitată întrega acţiune. S-a mai stabilit vineri, 3 iulie, ca SC Conversmin SA să pună la dispoziţia ELECTRICA – CEZ Distribuţie Vâlcea documentele necesare in vederea evaluării gradului de afectare a LEA 220 KV ce traversează Câmpul I de Sonde şi să stabilească soluţii tehnice şi intervenţie în caz de necesitate, pentru repunerea în regim de urgenţă sub tensiune a acesteia.
Condiţii obligatorii înainte de declanşarea operaţiunii…
În cadrul programului de operare privind detensionarea situaţiei existente în Câmpul I de sonde de la Ocnele Mari, elaborat de prof. dr. ing. Florian Zamfirescu, s-au stabilit câteva condiţii preliminare obligatorii: asigurarea fermă din partea consumatorilor de pe Platforma Chimică Govora că pot prelua integral (fără retur) circa 200 mc/h de saramură concentrată o perioadă de cel puţin trei luni; alimentarea cu energie electrică a sondelor 361, 368 şi 370, şi montarea pompelor în cele trei sonde; definitivarea conexiunilor la sistemul de conducte care va asigura evacuarea saramurii din Câmpul I de Sonde; definitivarea personalului care va asigura operarea sistemului hidraulic (de la SM Râmnicu Vâlcea) pentru toate cele trei schimburi şi instruirea acestuia;
montarea a cinci reperi topografici în Câmpul I, vizibili din exteriorul zonei de risc, pentru măsurarea scufundărilor; amenajarea Sondei 360 pentru a putea fi folosită la executarea măsurătorilor cavemometrice şi după declanşarea Fazei 1; asigurarea funcţionării continue a pompelor de la decantor pentru o perioadă de cel puţin trei luni; definitivarea sistemului de sifonare a saramurii din lacul de pe Pârâul Sărat; asigurarea funcţionării integrale a sistemului microseismic de monitorizare; constituirea unui dispozitiv tehnic, dotat cu utilaje de intervenţie corespunzătoare, pentru a limita efectele proceselor de eroziune la deversarea saramurii din viitorul lac (la limita estică a Câmpului I, în jurul cotei 320 metri).
Tot în cadrul programului elaborat de Universitatea Bucureşti se precizează că transformarea cavernei comune din Câmpul I dintr-un sistem hidraulic sub presiune în unul cu nivel liber se va realiza în circa 30 de zile, în două etape: Etapa I – oprirea alimentării (prin pompare) cu saramură concentrată a sistemului de caverne din Câmpul I, prin intermediul sondei 361 (de circa 10 mc/h). Această operaţie va dura circa 10 zile şi va conduce la reducerea sarcinii piezometrice cu 6-8 m, cu o rată de maxim 1 m/zi.
În acest moment vanele numerotate cu 2 (la sondele 361 şi 368) şi 5 vor fi deschise, toate celelalte vane fiind închise. în acest fel, creşterile de presiune ale sistemului de caverne vor determina debitarea liberă a sondelor 361 şi 368 spre lacul din Câmpul II; Etapa II – se deschid vanele numerotate cu 3, se închid vanele numerotate cu 2 şi se porneşte pompa din sonda 361 cu un debit de 5 mc/h. Se presupune că, conductele de refulare au fost spălate în perioada de testare a pompelor. Acum saramura pompată se va acumula în rezervorul de 120 mc. După testarea calităţii acesteia se hotărăşte dacă va fi dirijată (gravitaţional) spre saleduct (se deschid vanele 4 şi 8) sau spre lacul din Câmpul IV (se deschid vanele 4 şi 10).
Debitul pompat din sonda 361 se reglează astfel încât rata de scădere a nivelului piezometric să nu depăşească 2 m/zi. Apariţia saramurii la suprafaţa versantului se face după producerea ruperii incipiente. Pâlnia iniţială de prăbuşire va fi plasată între sondele 354, 356 şi 358 şi va avea un diametru de circa 70 m. Cota minimă a reliefului la nivelul conturului iniţial de rupere va fi de circa 325 metri. În viitoarele zile, pâlnia de rupere se va extinde rapid atingând un diametru de 150-170 metri, iar cota minimă a reliefului la nivelul conturului de rupere va fi de 320 metri.
Volumul de saramură debuşată pe suprafaţa versantului este identică cu volumul depozitelor sterile existente iniţial deasupra oglinzii lacului format în pâlnia de prăbuşire. Având în vedere dificultăţile obiective întâmpinate în estimarea mai multor parametrii, s-a considerat acoperitor (asigurat) că volumul de saramură rămasă în rambleu este de 400.000 mc, iar volumul de saramură expulzată din cavernă este de 600.000 mc. Eroziunea hidrodinamică la deversarea saramurii din lac determină reducerea cotei la oglinda apei şi, ca urmare, debuşarea unei cantităţi suplimentare de saramură pe versant. Imediat după definitivarea suprafeţei de rupere a pâlniei de prăbuşire, cu unghiuri iniţiale de 60-70 grade, începe procesul de retaluzare a malurilor lacului format şi expulzarea unor volume echivalente de saramură. Cota la oglinda lacului influenţează direct intensitatea şi amplitudinea procesului de retaluzare. Volumul rocilor sterile alunecate spre lac prin retaluzarea malurilor este de circa 400.000 mc din care circa 70% (adică 280.000 mc) în primele două săptămâni.
Debuşările de saramură pot fi controlate, chiar în situaţia cea mai defavorabilă în concordanţă cu cele prezentate mai sus, rezultă următoarele constatări: volumul total de saramură expulzată din cavernă nu poate depăşi 600.000 mc, din care un volum cuprins între 240.000 şi 440.000 mc va debuşa din lac în primele zile, în funcţie de cota la oglinda apei; saramura rămasă în lac (360.000 – 160.000 mc) va fi expulzată în viitoarele 15-30 zile ca urmare a proceselor de retaluzare a malurilor. Pâlnia de prăbuşire va fi colmatată, iar procesele de alunecare a malurilor se vor amortiza lent; lacul de acumulare de pe Pârâul Sărat poate prelua 500.000 mc.
În primele 15 zile se poate livra către Platforma Chimică Govora un volum de minim 75.000 mc saramură, iar lacul din Câmpul II şi bazinul de retenţie de la baza Câmpului II pot stoca încă circa 40.000 mc. Rezultă că debuşările de saramură pot fi controlate, chiar în situaţia cea mai defavorabilă de prăbuşire a tavanului cavernei înainte de finalizarea Fazei 1, iar saramura poate fi valorificată. În situaţia în care nu se reuşeşte menţinerea oglinzii apei în lacul din pâlnia de prăbuşire la cote mai mari de 315 m, evacuarea gospodăriilor existente în cuveta lacului de pe Pârâul Sărat este obligatorie.
Care este programul de acţiune?
Înainte de declanşarea colapsului, specialiştii recomandă următoarele: evacuarea gospodăriilor existente în cuveta lacului de pe Pârâul Sărat, începând cu cele situate la cote mai coborâte (această operaţie va fi demarată imediat după ce va deveni iminentă declanşarea procesului de prăbuşire); alertarea dispozitivului tehnic care va acţiona pentru a limita efectele proceselor de eroziune la deversarea saramurii din viitorul lac; se verifică funcţionarea stavilelor pentru golirea de fund a barajului de pe Pârâul Sărat (se închid două dintre acestea, iar la cea de a treia se lasă posibilitatea de tranzitare a debitului de servitute). Imediat după declanşarea colapsului se închide şi cea de-a treia stavilă de la golirea de fund a barajului de pe Pârâul Sărat.
„Se opreşte pompa din sonda 361 şi se închid vanele numerotate cu 3. În această situaţie debitul refulat din sondele 361 şi 368 debuşează în lacul din Câmpul II. Valoarea maximă a acestuia este de circa 0,5 mc/s, aproximativ 40.000 mc/zi. După spălarea sistemului (după circa jumătate de oră), se deschide vana 9 şi se închide treptat vana 5, saramura ajungând în rezervorul de 120 mc. Dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de livrare, se deschid vanele 4 şi 8, iar în caz contrar se deschid vanele 4 şi 10. Se reglează vana 5 astfel încât saramura ajunsă în rezervor să poată fi preluată integral de cele două conducte de 200 mm. După declanşarea colapsului, saramura va debuşa pe suprafaţa versantului. Este de aşteptat ca debitul maxim evacuat să se înregistreze în primele 10-12 ore.
Evacuarea gospodăriilor care pot fi afectate şi limitarea efectelor fenomenelor de eroziune (şi a altor fenomene conexe imprevizibile care pot apărea) sunt acţiunile esenţiale ale acestei «perioade critice». Preluarea debitelor deversate din sondele 361 şi 368 contribuie la reducerea cantităţii de saramură deversată pe suprafaţa versantului. Pe de altă parte circa 5.000 mc/zi de saramură este livrată spre Platforma Chimică de la Govora sau spre lacul din Câmpul IV (gavitaţional). În momentul în care se constată că pâlnia de rupere din Câmpul I s-a definitivat, sondele 361 şi 368 trebuie închise (se închid vanele numerotate cu 2).
Începând din acest moment deversarea liberă a acestor sonde poate favoriza procesul de pătrundere a rambleului din caverna comună spre golurile de dizolvare ale acestor sonde, prin canalele de legătură existente (ale căror poziţie, formă şi deschidere sunt necunoscute). Odată cu oprirea deversării libere a sondelor 361 şi 368 se începe procesul de sifonare a saramurii din lacul de pe Pârâul Sărat spre deversor şi de pompare spre Câmpul III a unui debit de cel puţin 200 mc/h. Monitorizarea continuă a evoluţiei procesului de prăbuşire şi a tuturor fenomenelor induse de acesta, va permite deducerea măsurilor operative necesare pentru diminuarea impactului asupra locuitorilor şi a mediului.
Dacă sarcina piezometrică a saramurii ajunge la nivelul cheii de boltă a cavernei comune din Câmpul I şi nu există elemente care să indice declanşarea iminentă a procesului de prăbuşire a tavanului, atunci se măreşte debitul pompei din sonda 361 la 70 mc/h. La intervale de jumătate de oră se pornesc şi pompele din sondele 368 şi 370 la debite maxime. Debitele pompate din cele trei sonde se vor cumula în rezervorul de 120 mc. Se urmăreşte calitatea saramurii la ştuţul de probă din ori în oră. Dacă saramura corespunde din punct de vedere ai calităţii se livrează la Platforma Chimică Govora prin deschiderea vanelor 4 şi 8, iar în caz contrar se dirijează spre lacul din Câmpul IV, prin deschiderea vanelor 4 şi 10. Pentru ambele variante curgerea sa face gravitaţional”, se precizează în documentul elaborat de Departamentul de Cercetare în Geologie şi Geofizică al Universităţii Bucureşti.
Care vor fi rezultatele şi efectele?
După o lună de pompare se extrag din cavernă circa 150.000 mc de saramură, după două luni circa 300.000 mc, iar după trei luni circa 450.000 mc, Altfel spus, prin pomparea saramurii din caverna comună se crează volume echivalente libere care urmează să fie rambleate cu depozitele sterile prăbuşite din tavanul cavernei. Rezultă că după două luni de la începerea fazei a doua, cantitatea de saramură expulzată din lacul format în pâlnia de prăbuşire începe să devină puţin semnificativă: între zero şi 140.000 mc, în funcţie de cota la oglinda apei din lac.
Rămâne însă deschisă problema evacuării saramurii din lac. Pentru a reduce riscul declanşării unor alunecări de teren spre aval – care în cazul Câmpului I pot afecta linia de 400 kV existentă -, este bine ca lacul să fie golit cât mai rapid posibil în funcţie de condiţiile concrete din teren urmează să se găsească soluţiile cele mai eficiente. După trei luni de pompare continuă, nu se vor mai înregistra expulzări de saramură pe suprafaţa versantului.
În pâlnia de prăbuşire se va ferma un lac de circa 150.000 mc cu oglinda apei sub nivelul terenului. După patru luni de pompare în pâlnia de prăbuşire nu va mai apărea saramură. În funcţie de condiţiile concrete existente în acel moment se va hotărî ce urmează să se facă în continuare. În principu există posibilitatea continuării pompării din cete trei sonde cu exploatarea inerentă şi a unei părţi din saramura existentă în unele din cavernele vecine.
