Campanie pentru salvarea monumentelor istorice
Echipe de poliţişti şi-au dat întâlnire cu primarii, preoţii şi stareţii din Vâlcea, în încercarea de a scăpa de la distrugere clădirile-monument din judeţ.
Poliţiştii din judeţul Vâlcea se implică decisiv în protejarea obiectivelor de patrimoniu naţional cultural, organizând mai multe întâlniri cu primarii, preoţii şi stareţii din judeţ, pentru a le cere să respecte şi să asigure respectarea Legii 422/2001. Iniţiativa vine în contextul în care, în ultimii doi ani, mai multe clădiri cu statut de monument istoric, în special lăcaşuri de cult au fost degradate, mutilate ca urmare a unor intervenţii neautorizate, totul culminând cu scandalul izbucnit în cazul lucrărilor de restaurare de la Mănăstirea Hurezi, singurul obiectiv din întreaga Oltenie înscris în Patrimoniul UNESCO. Ampla acţiune organizată de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vâlcea a debutat încă de pe 10 martie şi se va încheia la 19 mai, scopul său fiind prevenirea deteriorării şi distrugerii patrimoniului cultural naţional şi asigurarea respectării măsurilor de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice înscrise în Lista Monumentelor Istorice.
Prima lecţie: Există monumente!
Grupul-ţintă al acţiunii este format, în primul rând, din preoţi parohi, stareţi şi primari, cei care ajung, de regulă, să administreze monumentele istorice. Poliţiştii au explicat că o campanie în acest sens se impunea, în condiţiile în care au constatat că nu erau cunoscute prevederile legale în domeniu şi nici măcar care sunt obiectivele de patrimoniu din judeţ. Principalul obiectiv a fost, deci, informarea administratorilor cu privire la monumentele istorice din raza lor de competenţă. „Preoţii care păstoresc biserici, stareţii de mănăstiri şi schituri incluse în categoria monumentelor istorice de mare importanţă sunt informaţi cu privire la necesitatea întocmirii de liste de inventar, extrem de utile şi în cazurile în care se constată fapte ilicite, care ţin de competenţa Poliţiei”, a precizat inspectorul Diana Smărăndoiu, de la IPJ Vâlcea. Ofiţerii de la Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii le-au prezentat primarilor şi preoţilor parohi principalele direcţii de acţiune pentru protejarea patrimoniului, insistând şi pe marcarea corespunzătoare a monumentelor istorice. Accent s-a pus şi pe rolul important al securizării instituţiilor, prin montarea de sisteme de alarmă, de supraveghere video şi de control al accesului, în special la ţară.
Măldăreşti: PVC urcat în turle
Cazurile în care clădiri de patrimoniu au fost degradate prin intervenţii neautorizate s-au concentrat în mediul rural. Unul dintre primele era semnalat în aprilie 2007, în comuna Măldăreşti, unde Ion Popescu, preotul paroh al Bisericii „Sf. Nicolae” şi „Sf. Voievozi”, declarată monument istoric de importanţă naţională, a schimbat tâmplăria la turlele lăcaşului de cult, înlocuind ferestrele originale cu tocărie PVC şi geamuri termopan. „Ferestrele nu sunt conforme cu originalul. Dacă se gândea să pună unele din lemn, nu cred că era o aşa mare problemă, însă nu se poate ca la un monument istoric să pui geamuri termopan! Trebuie să recunoaştem că biserica are nevoie de reabilitări, pentru că este fisurată, dar să fie făcute legal”, a declarat Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Vâlcea.
Frânceşti: picturi murale pângărite
Probleme au fost şi la Biserica „Sf. Trei Ierarhi” din satul Genuneni al comunei Frânceşti, la controlul din 27 februarie 2008 fiind constatate intervenţii ilegale asupra picturii murale. Lucrările respective, care au constat în repictarea cu tempera a altarului şi intervenţii parţiale asupra scenelor de pe bolta naosului, au fost efectuate de pictori neatestaţi de Ministerul Culturii şi Cultelor, ca urmare a unor presiuni exercitate asupra preotului paroh de către reprezentanţi ai Episcopiei Râmnicului. De asemenea, intervenţiile la Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, din satul Străchineşti, comuna Străchineşti, începute abuziv de preotul paroh, au fost sistate şi s-a dispus intrarea în legalitate.
Ocne: ruine în câmpuri de sonde
Conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură încearcă şi salvarea unor monumente istorice aflate în localitatea Ocnele Mari, în câmpurile de sonde unde au avut loc deversările de sare. „Prin închiderea Câmpului de sonde II, Biserica Ţeica se află într-o situaţie relativ stabilă. Nu a fost semnalat vreun pericol iminent în Câmpul de sonde III, în care este situată biserica fostei Mănăstiri Titireciu, de natură să agraveze starea fizică actuală de conservare a acestui monument. Strămutarea Bisericii Titireciu se va realiza concomitent cu eventuala strămutare a locuinţelor şi a cimitirului din zonă”, a precizat directorul Florin Epure. Prin adresa nr. 428/08.06.2006, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Vâlcea a transmis spre avizare la Comisia Naţionala a Monumentelor Istorice documentaţia referitoare la închiderea Câmpului II Ocnele Mari – monitorizarea Câmpurilor I – IV, cu specificarea punctului de vedere al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 5, respectiv solicitarea realizării unui studiu pentru evaluarea impactului continuării activităţii de exploatare a sării in câmpurile I, III si IV, asupra monumentelor istorice din zonă, cu prioritate pentru Biserica Ţeica şi Biserica fostei Mânăstiri Titireciu şi stabilirea unui program de măsuri privind protejarea/salvarea acestora. Pentru că responsabilitatea de cercetare, evaluare şi prognoză privind gestionarea situaţiei speciale de la Ocnele Mari revine Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Societăţii Naţionale a Sării SALROM, care este administratorul zonei, nu s-a făcut mai nimic pentru salvarea monumentelor.
Urgenţă: 100 de milioane pentru conservare
Preoţii şi primarii prezenţi la întâlnirile cu poliţiştii au ridicat o singură, dar mare problemă: lipsa fondurilor pentru întreţinerea clădirilor de patrimoniu. În Vâlcea, 65 de monumente istorice, majoritatea lăcaşuri de cult, sunt în pericol din cauza degradării, 12 dintre ele fiind în stare critică şi existând riscul să fie definitiv pierdute. Sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de proiectare şi execuţie în vederea restaurării depăşesc posibilităţile parohiilor, în special ale celor din mediul rural. De asemenea, multe dintre aceste monumente sunt biserici scoase din cult şi abandonate, protejarea lor intrând în sarcina administraţiei publice locale, care, de cele mai multe ori, le neglijează. Estimativ, pentru restaurarea unui metru pătrat de frescă este nevoie de 150, chiar 200 de euro. Costurile pentru asigurarea protejării şi conservării obiectivelor de patrimoniu din Vâlcea aflate în prezent în pericol sunt estimate la 100 de milioane de lei.
Hurezi: Restaurare distrugătoare
Unul dintre cele mai scandaloase cazuri legate de monumentele istorice din Vâlcea este cel al restaurării Mănăstirii Hurezi, unul dintre puţinele obiective româneşti înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi unicul din Oltenia. Aici s-a lucrat, culmea, după un proiect avizat şi cu firme autorizate, dar asta n-a oprit neregulile să se ţină lanţ. Pentru început, merită menţionată montarea de geamuri termopan cu rame din aluminiu în turla Bisericii Mari, ilegalitatea fiind reparată doar graţie intervenţiei măicuţelor de la mănăstire, care s-au ocupat de înlocuirea tocăriei cu una din lemn.
Biserica, pusă la murat
La verificările efectuate de Inspectoratul de Stat în Construcţii Vâlcea, începând din 2006, au fost depistate aproape de fiecare dată nereguli. Spre exemplu, s-a constatat că lucrările de amenajare a drenului de la baza zidului bisericii nu au respectat condiţiile din avizul MCC nr. 122/M/ 29.06.2005, astfel încât, în loc să asigure scurgerea apei, o păstra în apropierea pereţilor, făcând ca aceştia să se umezească, iar tencuiala să cadă. În fine, s-a reclamat şi schimbarea învelitorii de la portic şi pridvor cu o tablă de o calitate mai proastă, în lipsa unei expertize privind gradul de deteriorare care să argumenteze necesitatea înlocuirii respectivei învelitori. Cei doi executanţi ai lucrărilor de restaurare a Bisericii Mari sunt SC RESTOR SRL (constructorul), din Râmnicu Vâlcea, şi SC RAV-CO SRL (restauratorul componentelor artistice), din Bucureşti. În 2006, prin dispoziţia unei comisii constituite din membri ai Secţiunii Tehnice şi Secţiunii de Componente Artistice a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, s-a stabilit finanţarea şi executarea prioritară a lucrărilor de restaurare a frescei exterioare la Mânăstirea Hurezi.
