Elevii vâlceni riscă să se îmbolnăvească din cauza inconştienţei:
Şcoli fără frigidere
Alimente care riscă să se altereze din lipsa unor spaţii frigorifice de depozitare, dar şi mizeria din locurile unde acestea sunt depozitate riscă să îmbolnăvească elevii care primesc zilnic cornul şi laptele în câteva dintre şcolile vâlcene. Inspectorii din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Vâlcea au identificat probleme brave în judeţ, care ar putea duce la îmbolnăvirea elevilor, mai ales că multe dintre şcolile verificate nu aveau amenajate spaţii pentru depozitarea produselor, iar altele nu erau dotate cu termometru pentru monitorizarea temperaturii în spaţiul frigorific. În luna februarie au fost verificate 19 grădiniţe şi 20 de şcoli din municipiul Râmnicu Vâlcea, dar şi din teritoriu (Costeşti, Fârtăţeşti, Budeşti, Făureşti, Diculeşti, Câineni, Stroeşti, Zătreni, Voiceşti şi Mădulari).
Laptele şi cornul depozitate la voia întâmplării
Instituţiile de învăţământ din judeţul Vâlcea unde au fost găsite nereguli sunt Şcoala cu clasele I-VIII nr. 4 din Râmnicu Vâlcea, unde nu se efectua curăţenia periodic iar spaţiul frigorific nu avea grafic de temperatură; grădiniţa Bârseşti – Budeşti; grădiniţa Barza – Budeşti, Şcoala cu clasele I –IV Linia – Budeşti; Şcoala Rusăneşti – Fârtăţeşti; Şcoala cu clasele I-VIII şi grădiniţa din Făureşti (fără grafice de temperatură); Şcoala cu clasele I-IV şi grădiniţa Câinenii Mici – fără spaţiu de depozitare şi Şcoala cu clasele I-VIII din Zătreni. „La această şcoală situaţia este cu atât mai gravă cu cât persoana care se ocupă cu distribuţia produselor în cadrul Programului „Cornul şi laptele” nu face dovada analizelor medicale”, a declarat Dumitru Persu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea.
Şcoli fără apă
Alţi elevi din Vâlcea sunt expuşi la boli din cauza lipsei apei curente. În această situaţie este Şcoala cu clasele I-VIII Mădulari, unde nu există apă curentă. În urma controalelor, inspectorii ASP Vâlcea au dat reprezentanţilor şcolii sau primăriilor care le coordonează termene pentru rezolvarea deficienţelor. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Vâlcea au dispus ca, în perioada imediat următoare, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Vâlcea, alături de inspectorii sanitari ai Direcţiei de Sănătate Publică să realizeze un control mai riguros în unităţile şcolare găsite în neregulă, dar şi în celelalte din judeţ.
„Noi nu dăm de la început amenzi, pentru că este mai eficient să folosească banii de amenzi în realizarea condiţiilor de depozitare. Am observat că şcolile şi grădiniţele din centru se găsesc la standarde europene şi au condiţii de depozitare în regulă, dar în mediul rural şi la periferie şcolile trebuie să fie reabilitate. Noi verificăm prin sondaj toate unităţile şi încercăm să acoperim tot judeţul, iar lunar facem un raport pe care îl trimitem Consiliului Judeţean şi Prefecturii.”, ne-a informat Lorena Mărgăritescu, inspectorul şef al ASP Vâlcea.
Vâlcea, codaşă la canalizare
Numeroasele oportunităţi create de intrarea României în Uniunea Europeană nu au fost „gustate” îndeajuns de autorităţile locale sau judeţene, motiv pentru care şi la ora actuală multe localităţi din judeţ nu au reţele de canalizare. Institutul de Politici Publice din România a scos la iveală o situaţie destul de tristă pentru perioada anilor 2004- 2009. Studiul IPP arată că, la începutul anului trecut, existau sate şi comune în care jumătate din populaţie nu avea acces la reţeaua de apă curentă.
În judeţul Vâlcea, dintre cele 89 de localităţi doar 52 beneficiază de sisteme de alimentare cu apa şi doar 20 de canalizare. În municipiul Râmnicu Vâlcea apa şi canalizarea sunt plătite la un preţ destul de piperat de râmniceni. Referitor la salubritate, studiul IPP arată că cel puţin şapte primării din România, printre care şi cea din Râmnicu Vâlcea ignorau, la începutul anului trecut, obligativitatea elaborării unor strategii pentru serviciile locale de salubrizare. În judeţ, numai 52 de localităţi beneficiază de apă, deşi mare parte dintre satele aferente nu sunt racordate.
În ceea ce priveşte canalizarea, doar 20 de localităţi beneficiază de o astfel de facilitate. Dintre cele 89 de localităţi vâlcene, 14 au în derulare obiective de investiţii în domeniul apei, 10 pentru canalizare şi numai şapte proiecte au fost realizate pentru a cuprinde un pachet complet, apă-canalizare. România trebuie să investească, până în 2018, pentru localităţile cu peste zece mii de locuitori, în sectorul de apă aproximativ 9,5 miliarde de euro.
