• Semnal de alarmă pentru primarul Mircia Gutău:
RÂMNICUL, UN ORAŞ SUFOCAT DE TRAFICUL RUTIER
Petre Coman
Recent, Primăria Râmnicului a primit forma finală a studiului de trafic realizat de mai multe firme româneşti şi străine, studiu din care reiese faptul că municipiul Râmnicu Vâlcea va fi sufocat de circulaţia rutieră dacă primăria nu ia măsuri urgente. Astfel, din analiza fluxurilor de trafic a rezultat că arterele cele mai încărcate din municipiul Râmnicu Vâlcea sunt: str. Matei Basarab, str. Râureni, str. Crişan, Aleea Castanilor, Bd. Tineretului, precum şi Calea Bucureşti şi Calea lui Traian care se află pe unele sectoare la limita capacităţii de circulaţie.
S-au descoperit câteva disfunctionalităţi la nivelul configuraţiei reţelei stradale: oraşul este dezvoltat de-a lungul unei singure axe, Calea lui Traian, care se aglomerează la orele de vârf; amenajarea geometrică a intersecţiilor, precum şi semaforizarea acestora nu este în concordanţă cu fluxurile de trafic (nu există corelare între intersecţii, creându-se astfel blocaje); parcările se fac pe carosabil, fără a se respecta interdicţia de parcare, îngreunând astfel circulaţia celorlalţi participanţi la trafic, excepţie făcând Calea lui Traian;
chiar dacă există un traseu dedicat vehiculelor de marfă din păcate acestea aleg de multe ori să străbată întreg oraşul pentru a ajunge la destinaţie; semnalizarea de orientare pentru trafic greu este aproape inexistentă, din această cauză regăsindu-se camioane de diverse tonaje pe întreaga reţea rutieră, chiar pe străzi de cartier; râurile Olt şi Olăneşti, precum şi calea ferată acţionează ca nişte bariere pentru trafic, împărţind municipiul în mai multe zone în care se pătrunde sau se iese numai pe câte o arteră; reţeaua stradală din cartiere este de multe ori insuficient amenajată, atât din punct de vedere al amenajărilor geometrice, cât şi a stării tehnice a îmbrăcăminţii.
„În intersecţiile din Râmnicu Vâlcea se întâlnesc fluxurile de vehicule care circulă pe direcţii diferite şi unde se pot efectua manevre de viraj. Din acest motiv, vehiculele care acced într-o intersecţie au la dispoziţie, pentru a o traversa, doar o parte din timpul total de circulaţie din traseul curent şi prin urmare se produce epuizarea capacităţii de circulaţie a străzilor, prioritar în intersecţii. Totuşi este clar că intersecţiile semaforizate din zonele aglomerate necesită revederea fazelor de semaforizare şi chiar reamenajarea geometriei. Trebuie avută în vedere şi o organizare a circulaţiei în sistem „undă verde” pe Calea lui Traian, majoritatea blocajelor din această zonă fiind din cauza necorelării intersecţiilor”, se precizează în cuprinsul studiului de trafic.
Câteva soluţii propuse de autorii studiului de trafic…
Din analiza de capacitate realizată pe reţeaua stradală existentă, pentru etapa de perspectivă 2020, varianta medie de evoluţie a traficului, autorii studiului de trafic constată că dacă nu se fac lucrări de sporiri de capacitate de circulaţie pe anumite sectoare şi nu se introduc noi artere de circulatie, reţeaua principală existentă de străzi nu poate prelua traficul de perspectivă. Astfel, Calea Bucureşti funcţionează ca o arteră ocolitoare a oraşului, preluând astfel traficul de tranzit;
Bd. Tineretului va avea pe unele sectoare capacitatea de circulaţie depăşită şi ca atare este necesară sporirea capacităţii actuale prin revederea profilului transversal acolo unde este posibil, dar mai ales prin eliminarea opririlor sau staţionarilor pe carosabil. De asemenea, vor trebui să fie reamenajate intersecţiile existente în concordanţă cu mărimea şi distribuţia fluxurilor de trafic actuale, astfel încât să poată fi posibilă şi corelarea lor într-un sistem de undă verde.
La limita capacităţii de circulaţie se vor afla şi unele sectoare din: Calea Bucureşti, str. Râureni, str. Ştrandului, Bd. N. Bălcescu, str. Barajului, str. Dem Rădulescu, str. Eugen Ciorăscu, str. Ferdinand, str. Mihai Viteazu, str. Posada, str. Stolniceni. Pentru toate aceste sectoare de străzi ce se vor afla la limita capacităţii de circulaţie vor trebui dezvoltate proiecte de sporire a capacităţii. De asemenea o importanţă deosebită va avea şi eliminarea de pe carosabil a traficului staţionar care, prin prezenţa lui, duce la o scădere importantă a capacităţii de circulaţie.
Acest lucru va fi posibil numai prin elaborarea unor proiecte de construcţie a unor parcaje subterane bine amplasate, în special în zona centrală, dar şi în cartierele de blocuri, unde staţionarea turismelor este mult mai prezentă. Autorii studiului au făcut câteva propuneri concrete pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a reţelei stradale: lărgiri ale străzilor ce se află la limita capacităţii de circulaţie; apariţia unor străzi noi (prelungirea spre Sud şi spre Nord a bd. Tineretului, cale de acces dinspre Calea lui Traian spre pasajul Bogdan Amaru);
intersecţiile semaforizate care necesită reamenajarea semaforizării; intersecţiile şi nodurile rutiere care necesită analiză sau reamenăjari; axele ce necesită corelarea sau sincronizarea circulaţiei. Din punct de vedere al cererii de călătorie, traseele de transport public acoperă bine reţeaua stradală a oraşului, deşi sunt sinuoase şi nepotrivite utilizării vehiculelor articulate. De asemenea s-a observat că transportul preorăşenesc (asigurat de operatori privaţi) se suprapune peste traseele urbane, încărcându-se suplimentar şi inutil reţeaua stradală.
„Un alt element important de care se poate ţine seama ar fi utilizarea căii ferate pentru transportul public de călători ca alternativă la transportul public rutier, în special spre zona industrială Oltchim. De asemenea pot fi înfiinţate noi gări (halte) tocmai pentru a elimina trasee inutile ale liniilor preorăşeneşti. În zonele noilor gări, pentru o mai buna funcţionalitate, se recomandă şi amenajarea de spaţii pentru parcări colective”, se mai precizează în încheierea studiului de trafic.
