Învatamintele independentei provinciei Kosovo
Duminica, 17 februarie 2008, provincia Kosovo de pe teritoriul Serbiei, locuita predominant de populatie albaneza si-a proclamat unilateral independenta. Efectele acestui eveniment, materializate în luari de pozitie au demonstrat ca lumea politica este divizata. Astfel, la Consiliul de Securitate al ONU, doar Rusia a cerut anularea declaratiei de independenta. Statele Unite ale Americii, situate la peste 10.000 de km distanta au recunoscut printre primele independenta Kosovo, transmitând înca un semnal ca reprezinta cea mai mare putere a lumii.
S-au declarat împotriva alte doua mari puteri si anume Federatia Rusa si China. Tarile europene si-au exprimat puncte de vedere diferite. Daca Germania, Franta, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia si altele au recunoscut independenta provinciei, state precum România, Spania, Slovacia, Grecia, Cipru s-au opus acestei decizii. Mi-am dat seama ca Uniunea Europeana recunoaste Kosovo ca stat independent doar cu jumatate de gura. Chiar si Serbia, al carei teritoriu national a fost dezmembrat, a reactionat initial doar diplomatic. Este demn de apreciat însa faptul ca Uniunea Europeana a realizat care vor fi consecintele pe plan mondial si european ale deciziei de independenta a Kosovo si a lasat dreptul fiecarui stat al Uniunii de a actiona, conform practicii nationale si dreptului international.
Aceasta problema spinoasa a adus consensul si în rândul partidelor politice din România. Invitate de seful statului la Cotroceni, si nu convocate, cum s-a exprimat chiar presedintele Traian Basescu, dupa doua ore de discutii, acestea au fost de acord cu pozitia publica a României prezentata de presedinte, conform careia Kosovo nu va fi recunoscut ca stat, iar declararea independentei, de catre acesta “este un act ilegal”.
Nu s-a reuait însa sa se obtina consensul total, UDMR refuzând sa semneze o declaratie comuna pe aceasta tema, ba mai mult Uniunea a facut opinie separata cerând României sa recunoasca independenta provinciei separatiste. Partidele s-au întrecut în declaratii, au înfierat UDMR si au cerut îndepartarea reprezentantilor acestuia de la guvernare. Ne asteptam ca problema Kosovo sa furnizeze munitie oamenilor politici, partidelor, în batalia electorala din România, care se anunta foarte dura. Iar acest subiect va fi o gura de oxigen, care va alimenta pozitiile nationaliste si extremiste. Marti, 19 februarie 2008, consilierul prezidential pe probleme de Aparare, Constantin Degeratu a declarat ca România si-ar putea schimba punctul de vedere în privinta nerecunoasterii Kosovo, iar ulterior, a revenit afirmând ca declaratia sa a fost scoasa din context. Ce sa mai înteleaga românii si opinia publica internationala despre consecventa autoritatilor de la Bucuresti în domeniul politicii externe?
În opinia noastra, aceste aspecte, sesibile, cu toata gravitatea lor, nu trebuie sa minimalizeze problemele interne reale ale tarii, situatia tot mai grea a românilor. Este îmbucurator ca partidele politice, cu exceptia UDMR, Parlamentul României si-au acordat vocea cu cea a premierului Calin Popescu Tariceanu si a presedintelui Traian Basescu într-o problema de interes national. Ba mai mult, presedintele tarii l-a asezat de-a dreapta sa pe seful Guvernului, luându-i prin surprindere pe multi care considerau pozitiile lor ireconciliabile. Speram ca acest gest sa nu fi fost generat numai de presiunea evenimentului Kosovo, ci sa fie de bun augur pentru relatiile viitoare dintre institutiile statului.
Organizatia Municipala Râmnicu Vâlcea a PSD se pronunta cu fermitate pentru respectarea prevederilor Constitutiei, care consacra România ca stat national, unitar si independent si consideram ca noua realitate din Kosovo nu poate fi un precedent pentru minoritatile din alte state, cu atât mai putin pentru maghiarii din România a caror situatie nu se poate compara cu cea a albanezilor din fosta provincie sârba, fapt recunoscut si de UDMR. Reamintim ca în dreptul international nu exista prevederi care sa acorde drepturi colective pentru minoritatile nationale sau drepturi la secesiune sau la autodeterminare.
Totodata, sunt convins ca românii vor fi capabili sa faca distinctie între cei care slujesc cu adevarat interesul national si cei care fac declaratii inflamante, încercând sa câstige cât mai mult capital electoral. Consideram cel mai important lucru, ca interesele majore ale tarii sa fie întotdeauna mai presus de interesele conjunctuale ale unor partide si lideri politici, iar politica noastra interna si externa sa se bazeze pe consecventa si întelepciune.
Ion TUDOR
Presedinte PSD Râmnicu Vâlcea
Alte stiri din editia curenta:
(Impact)Derbedeul Meilă terorizează Berbeştiul
(Fapt divers)Copil abandonat pe scara unui bloc
(Reportaj)Fenomenul Mateeşti se poate muta la Muereasca
(Sparle si soparle)Sparle si Soaprle
(Editorial)Coşmarul întreţinerii
(Administratie)Bărbăteştiul este o comună europeană sub admini…
(Administratie)Horezu se modernizează sub conducerea inginerul…
(Administratie)Drumuri ecologice la Măldăreşti
(Politica)Învatamintele independentei provinciei Kosovo
(Sport)ETO Gyor şi Hypo Viena conduc în grupele Ligii …
(Fapt divers)Trei urmăriţi internaţional din Vâlcea, aduşi î…
(Editorial) Taxa pe taxă…
(Actualitate)30 de camere video – cu ochii pe vâlceni
(Actualitate)Internet cu programare pentru pensionari
(Administratie)Despăgubiri pentru sinistraţii de la Mateeşti
