Presă şi politică

Presă şi politică

La ora la care scriu acest text nu ştiu rezultatele de la votările de duminică. Ştiu doar că a fost o campanie destul de costisitoare în media şi afişări dar fără eficienţă în cazul electoratului. Absenteismul în masă a dovedit acest lucru. Suprapunerea referendumului peste europarlamentare nu a fost decât o găselniţă de a preşedintelui Băsescu. Care are dreptate cu votul uninominal dar nu are dreptate cu mijlocul de promovare a acestuia. Mijloc costisitor cu varianta Referendum şi deloc convingător.

Pot presupune că majoritatea celor care au votat la Referedum au fost pentru votul nominal. Dar partea proastă este că această majoritate este una fragilă. Nu reprezintă poporul român. Popor care, în mare parte nici nu ştia de Referendum. În altă parte nu dorea să voteze. Mai mult ca sigur că membrii de partid din PNL, UDMR şi poate şi alte formaţiuni au votat europarlamentarii dar nu au votat la Referendum. Cunosc şi vâlceni care au procedat invers. Mari simpatizanţi ai preşedintelui aceştia au înţeles din toate emisiunile TV că votul lor trimite nişte oarecare să încaseze bani frumoşi în capitala Europei.

Şi atunci nu au mai votat. De parcă cei 35 nu şi-ar lua lefurile şi aşa. Apoi absenteismul se datorează şi modului în care partidele au făcut listele. Cu primele locuri, cu aproape toate locurile eligibile, date unor indivizi care trăiesc în Capitală. Pe care populaţia din Capitală nu-i iubeşte dacă îi cunoaşte şi nu-i votează dacă nu-i cunoaşte. Iar populaţia provinciei nici atât. Şi oamenii din teritoriu, activiştii, nu au avut motivaţia de a alerga după voturi. Cu rare excepţii. Care confirmă regula. Aceea că dacă nu există interes nici nu se munceşte. Emisiunile televizate care prezentau diverşi candidaţi nu au făcut decât să confirme părerea populaţiei că cei care vor lefuri de europarlamentari nici nu ştiu cu ce se mănâncă Parlamentul European.

Aşa cum mulţi dintre ei nici nu ştiu cu ce se mănâncă legile noastre. Nu le-au votat, au absentat de la şedinţe, au lipsit din mijlocul oamenilor, au făcut afaceri, au sabotat proiecte, s-au îmbogăţit nemeritat. Băsescu are dreptate când vrea alegeri uninominale. Ca şi în alte ţări există riscul ca grupuri economice puternice să pună mâna pe conducerile unor formaţiuni parlamentare, să le cumpere, şi să controleze alcătuirea listelor. Să pună oameni de-ai lor. Dar şi dacă se va vota nominal senator s-au deputat nu vor ajunge nici cei mai harnici cetăţeni ai unor judeţe, nici cei mai deştepţi, nici cei mai cinstiţi.

Trebuie să ai control în secţiile de votare şi nu ai dacă eşti independent. Iar dacă eşti într-un partid trebuie să aparţii unei grupări care să te desemneze candidat. Şi dacă aparţii unei grupări nu mai eşti înger. Dar politica nu se face cu îngeri. Nici la noi nici în Europa. La noi nici presa nu se face cu îngeri. Poate de aceea lumea nu mai crede în noi. Minciunile, şantajul, corupţia, lăcomia unor gazetari. Afacerile murdare. Totul a dus la neîncredere. Ca şi în Parlament există excepţii. Ne-am dori ca din cei 35 aleşi de români câţiva să fie ca oamenii din redacţia noastră. Predispuşi la stres, la procese pentru că spun adevărul, la bârfe, la atacuri. Dispuşi să înghită totul şi să meargă mai departe. Să aibă un obiectiv, un ţel, şi un crez.

Traian Guminski