Olăneştiul – o oază de sănătate între munţi
La poalele Carpaţilor, după ce Oltul a străbătut de la izvor o lungă cale şi a izbutit să străpungă cetatea de piatră a munţilor, la depărtări de sub 25 de kilometri în jurul străvechiului oraş Râmnicu Vâlcea se află un mănunchi de staţiuni balneoclimaterice cu ape minerale cunoscute de peste două milenii şi cu împrejurimi pe care numai marea răspântie de ape, culmi şi drumuri pe care se găsesc a putut să le înfrumuseţeze şi să le înscrie adânc în filele istoriei româneşti: Călimăneşti-Căciulata, Olăneşti, Govora, Ocnele Mari şi Ocniţa. În staţiuni se poate ajunge cel mai uşor pe şosea, cu mijloacele de transport în comun sau cu maşina personală. Distanţele sunt de cel mult 20 kilometri. Cunoscut drept o oază de sănătate de câteva secole, Olăneştiul continuă să atragă, atât din ţară, cât şi de peste hotare, turişti, care vin să-şi trateze afecţiunile cu apa curativă a izvoarelor minerale din staţiunea vâlceană.
Staţiunea balneoclimaterică Băile Olăneşti, situată la 450 de metri altitudine şi având circa 4.700 de locuitori este aşezată într-o mică depresiune subcarpatică, pe ambele maluri ale pârâului Olăneşti, afluent al Oltului, cu confluenţa la Râmnicu Vâlcea. În staţiune se ajunge pornind din Râmnicu Vâlcea (din centrul oraşului, prin strada Ştirbei Vodă), pe drumul naţional nr. 64 A, care însoţeşte tot timpul pârâul Olăneşti şi trece prin localităţile Vlădeşti, Păuşeşti-Măglaşi, Olăneşti-sat (Râmnicu Vâlcea – Băile Olăneşti, 20 km). Prima menţiune despre staţiunea Băile Olăneşti o întâlnim în anul 1527. Satul din evul mediu a fost un sat de moşneni. În sat a funcţionat la 1697 o şcoală slavonă. Teritoriul actual al staţiunii nu a fost locuit înainte de întemeierea staţiunii, aici fiind locuri de cultură, păşune şi pădure ale moşnenilor şi boierilor Olăneşti.
Apele minerale de la Olăneşti sunt cunoscute de peste 200 de ani
Apele minerale din staţiune sunt cunoscute de peste 200 de ani. Ele au fost menţionate pentru prima dată într-un hrisov de la 1760, în care se numeau „ape tămăduitoare” şi se arăta că sunt situate pe locurile clucerului Toma Olănescu, constructorul primelor camere de băi. În 1821, după izbucnirea revoluţiei lui Tudor Vladimirescu s-au retras la Olăneşti un număr mare de boieri. Ei au aflat astfel despre apele „miraculoase” şi au început să răspândească vestea efectului tămăduitor în diferite boli. Ele au fost analizate întâia oară în anul 1830 de doctorul C. F. Siller şi au fost descrise în 1837, în prima lucrare de balneologie apărută în ţara noastră, în acelaşi an în care apele de la Olăneşti erau încă o dată analizate de doctorul Episcopescu. În anii 1830-1840, vel-clucerul Toma Olănescu, care stăpânea moşia Olăneştilor, a construit primul stabiliment balnear la Băile Olăneşti, făcând cunoscută marea valoare tămăduitoare a apelor minerale. Chimiştii Petre Poenaru şi Alexe Marin fac noi analize în 1853, iar chimistul Bernard Landway analizează 28 de izvoare în 1869, când Băile Olăneşti se aflau în stăpânirea moşierului Petre Munteanu. Doctorul Carol Davila, care fusese încunoştinţat în amănunt (scrisoarea din 14 iunie 1869) de analizele făcute de doctorul Bernard Landway, a organizat vizitarea staţiunii în anul 1870, cu elevii Şcolii de Medicină din Bucureşti. În anul 1893, la Olăneşti exista un hotel cu două etaje, având 53 de camere şi trei saloane şi un al doilea hotel cu 12 camere. În anul 1895, în urma unor ploi torenţiale a urmat o inundaţie care a devastat toate instalaţiile pentru cură balneară şi amenajările de la izvoarele cu apă minerală, pe care le-a acoperit cu straturi de aluviuni. În primul deceniu al secolului nostru, doctorul Puţureanu a construit un stabiliment balnear pentru cură. A urmat o perioadă de amenajări şi captare a izvoarelor, fără însă ca staţiunea să se dezvolte pe măsura valorii curative a apelor ei minerale. În dezvoltarea actualei staţiuni, un moment important îl marchează anii 1960—1965, ani în care s-au modernizat instalaţiile pentru băile calde cu apă minerală (40 de cabine), s-au creat secţii de hidroterapie, fizioterapie şi altele în cadrul policlinicii balneare, s-a amenajat sala de gimnastică medicală, s-au făcut lucrări de recaptare a izvorului 24, al cărui debit a crescut de la 5.700 litri în 24 ore la peste 30.000 de litri, au fost date în folosinţă un complex comercial modern, grădina de vară a cinematografului şi altele. Staţiunea dispune de 20 de vile cu o capacitate de cazare de peste 1.300 de persoane pe zi (vara) şi până la 1.000 de persoane, iarna.
Olăneştiul deţine câteva recorduri în privinţa apelor minerale
Staţiunea Băile Olăneşti deţine în privinţa apelor minerale câteva recorduri. Astfel, ea se situează pe primul loc, printre toate staţiunile din ţara noastră în ceea ce priveşte numărul de izvoare, debitul total zilnic al acestora şi registrul lor larg în privinţa compoziţiei chimice şi, deci, şi al indicaţiilor terapeutice pentru cură balneară.
În staţiune se află un număr de 30 de izvoare – majoritatea având şi o slabă radioactivitate – analizate, captate şi amenajate, precum şi trei sonde (dintre care una cu două captări de la nivele diferite, cu peste 50 m adâncime între ele). În afară de cele 30 de izvoare (din care izvorul nr. 24 are un debit zilnic de 30.000 litri), cele trei sonde cumulează un debit de peste 175.000 litri în 24 de ore. Apele minerale de la Băile Olăneşti provin din amestecul de ape din adâncime cu cele din precipitaţii. Pe malurile pârâului Olăneşti se găsesc izvoarele 1-5 şi 19-30, iar pe cele ale pârâiaşului Tisa (afluent al pârâului Olăneşti) izvoarele 7-18. În cură internă se folosesc apele uşor hipertonice din izvoarele 3 şi 19, apele izotonice din izvoarele 5, 7 şi 9, apele hipotonice din izvoarele 10, 12 şi 14 şi apele oligometalice din izvoarele 11 şi 24 (mineralizarea totală fiind cuprinsă între 0,674 g/litru la izvorul 24 şi 17,862 g/litru la sonda nr. 2). Similare pria acţiunea lor apelor minerale din staţiuni ca Wisbaden, Aix-les-Bains, Hall, Aix-la-Chapelle etc., apele de Olăneşti întrec în multe privinţe apele izvoarelor din Karlsbad, Contrexville, Witel, Evian, Martigni etc.
În zonă există destule locuri de agrement
Staţiunea are 20 de vile mari, modern şi confortabil amenajate. Secţia de băi calde are 40 de cabine. Mai există şi alte secţii pentru tratament, între care hidroterapie, electroterapie, cardiologie etc. (în cadrul policlinicii), o sală pentru gimnastică medicală şi altele.
Pe malul râului Olăneşti s-a amenajat o plajă cu cabine (lângă izvorul 3). În 1963 s-a dat în folosinţă complexul comercial cu magazine, restaurant (cu ring pentru dans), cofetărie, patiserie şi restaurant lacto-vegetarian. Vizitatorii au la dispoziţie un cinematograf, un club central cu bibliotecă, o sală de dans şi Parcul Unirii (cu alei şi o vastă plantaţie de conifere).
Izvoarele cu apă minerală sunt un obiectiv turistic arhicunoscut pentru cei care vizitează staţiunea, deoarece plimbările pe aleea izvoarelor sunt o plăcere şi o sursă de sănătate pentru cei care aleg staţiunea, chiar dacă sunt doar în trecere prin Olăneşti. Şi vizitatorii veniţi la odihnă sau cură balneară, merg cu siguranţă la cele 30 de izvoare cu apă minerală, răspândite pe o distanţă de mai bine de cinci kilometri, pe valea îngustă a pârâiaşului Tisa şi pe ambele maluri ale pârâului Olăneşti, până la peste 2 kilometri în amonte de staţiune, în locuri pitoreşti (Parcul Unirii, cu alei frumos amenajate pe sub copaci seculari), pe sub poale de pădure, pe prispele unor stânci sau în mici poieniţe la marginea cărărilor. Pentru vizitarea lor, fiecare dintre cei veniţi la tratament sau odihnă devine în câteva zile un ghid competent.
Apele din staţiune sunt indicate pentru afecţiuni renale şi digestive
Cei care beneficiază de bilete de tratament pot face două proceduri de balneo-fizioterapie plus tratamentul cu ape minerale. Băile galvanice, duşurile subacvatice şi băile cu bule dau rezultate remarcabile în cazul afecţiunilor renale, digestive şi alergiilor, totul fiind executat sub atenta îngrijire a cadrelor medicale şi sanitare de specialitate.
Staţiunea Olăneşti are în plus faţă de celelalte din judeţul Vâlcea indicaţii în afecţiuni dermatologice (psoriazis formele cronice rezistente la tratament medicamentos; eczemă cronică; afecţiuni cutanate alergice, mai ales, prurigo şi urticaria; neurodermite; afecţiuni cutanate profesionale, pentru dezalergizare). De asemenea, aici se tratează afecţiuni ale tubului digestiv şi glandelor anexe (gastrite cronice, hipoacide, anacide şi normacide; stări după rezecţii gastrice; tulburări funcţionale şi afecţiuni inflamatoare cronice ale intestinului subţire şi gros ca: enterocolite, enterite, sigmoidite etc.; diskinezii ale căilor şi veziculei biliare; afecţiuni cronice ca: hepatite, hepatocolecistite, angiocolecistite, colecistite litiazice sau nelitiazice; stări după hepatită epidemică, cel mai devreme la 2 luni de la dispariţia simptomelor clinice); afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare (glomerulonefrite cronice; albuminurie simplă, pielonefrite cronice; litiază renală urică, fosfatică sau oxalică; inflamaţii cronice ale căilor urinare ca pielite, pielocistite şi cistite; stări după intervenţii chirurgicale); boli de nutriţie (diabet zaharat; diateză urică; diateză fosfatică; obezitate de origine alimentară, neurogenă sau endocrină); boli ale aparatului locomotor (stări alergice după reumatismul articular; poliartrita cronică evolutivă şi spondilita ankilopoetică; artritele infecţioase cronice şi artritele neinfecţioase toxice sau traumatice; spondilitele cronice; artroze şi spondiloze; osteopoeroze; fracturi cu consolidare întârziată; boli ale muşchilor şi tendoanelor, etc.); afecţiuni ale sistemului nervos periferic.
Apele de aici şi, în general din toate staţiunile vâlcene sunt contraindicate pentru toate afecţiunile acute şi afecţiunile cronice în perioada de exacerbare; bolile infecţioase până la terminarea izolării obligatorii; stările caşectice; tumorile maligne; hemoragiile repetate; sarcina patologică şi sarcina normală începând cu luna a V-a; epilepsia; turburările psihice; tuberculoza în forme evolutive. De asemenea, pentru orice alte afecţiuni în faze acute sau cu hemoragii abundente şi repetate în ultimele 6 luni.
Turiştii pot alege traseele turistice consacrate
Pentru turiştii dornici să petreacă mai mult timp vizitând locurile de interes turistic se pot organiza excursii sau drumeţii pe trasee turistice cunoscute în împrejurimi. Staţiunea este asaltată nu doar de turiştii cu afecţiuni, ci şi de amatorii de plimbări în natură şi de relaxare. Aşezarea staţiunii pe coasta masivului Buila – Vânturariţa permite amatorilor de drumeţii vizitarea unor schituri şi mânăstiri aşezate în sălbăticie, precum Iezer, Pahomie sau Pătrunsa, ca şi excursii în rezervaţia Cheile Cheii. Cu siguranţă, orice drumeţie în împrejurimile staţiunii rămâne o experienţă de neuitat.
Împrejurimile staţiunii oferă numeroase posibilităţi de drumeţii şi de plimbări în aer liber. Culmile vecine staţiunii, care nu depăşesc 700 – 800 de metri sunt acoperite cu păduri de fag şi stejar. Se pot face plimbări în parcul staţiunii (Aleea Izvoarelor, „Piatra Scrisă”); ascensiuni în Munţii Căpăţânii (la Cabana Vacea, la Peştera Pescarului, la Schitul Iezer şi chiar la Mănăstirea Frăsinei), sau se poate vizita biserica strămutată din satul lui Horea, Albac (monument istoric din sec. al XVII-lea). În general se pot practica excursii montane, pescuitul, vânătoarea, precum şi participarea la spectacole tradiţionale (arta tradiţională de la Hurez). Pentru organizarea de excursii mai îndepărtate se pot alege trasee pitoreşti:
• Turul staţiunilor de pe Valea Oltului, (Govora, Călimăneşti-Căciulata), Voineasa, Vidra – durata 1 zi
• Turul Oraşului Rm. Vâlcea (vizitarea Muzeului satului vâlcean, a Muzeului Judeţean, a casei memoriale Anton Pann şi a altor obiective turistice) – durata ┬¢ zi
• Traversarea munţilor Făgăraş (excursii cu autocarul la lacul de acumulare Vidrarul şi pe Transfăgărăşan) – durata 1 zi
• Itinerarii cu vizitarea oraşelor Sibiu, Braşov, Piteşti şi Curtea de Argeş – durata 1 zi.
• Pot fi organizate excursii la mănăstirile Bistriţa, Hurez, Arnota, Govora, Cozia, Cheia, Turnu, Dintr-un Lemn, Surupatele, Arnota, cărora li se adaugă castrele şi cetăţile geto-dacice sau daco-romane de la Buridava, de pe Calea lui Traian – durata 1-2 zile
• Un real interes prezintă rezervaţiile naturale Buila Vânturariţa şi Căpăţânii, din Munţii Coziei, care sunt ocrotite ca monumente ale naturii – durata 1 zi
• Se poate organiza şi vizitarea muzeelor din împrejurimi: Memorialul „Nicolae Bălcescu” din comuna care îi poartă numele ilustrului revoluţionar de la 1848; Muzeul de Artă din Rm. Vâlcea; Complexul Muzeistic „General Gheorghe Magheru”; Casa memorială „Anton Pann” – Rm. Vâlcea; Colecţia de arheologie, carte veche şi artă feudală – Govora; Muzeul Viei şi Vinului – Drăgăşani; Colecţia de etnografie şi artă populară – Bujoreni – durata 1 zi
• Olăneşti – Râmnicu Vâlcea – Băile Govora – Horezu – Milostea – Grădiştea – Zătreni – Tetoiu – Roşiile
• Olăneşti – Horezu – Milostea
• Olăneşti – Nicolae Bălcescu
• Olăneşti – Govora – Ocenele Mari – Ocniţa
• Olăneşti – Rm. Vâlcea – Călimăneşti – Cozia – Brezoi – Voineasa
• Olăneşti – Băbeni – Frânceşti – Valea Otăsăului – Pietrari
• Olăneşti – Drăgăşani – Suteşti – Creţeni – Guşoieni – Măciuca – Valea Mare – Făureşti – Laloşu
• Olăneşti – Drăgăşani – Ştefăneşti – Lungeşti – Stoileşti
• Olăneşti – Călimăneşti – Jiblea Veche – Sălătrucel – Berislăveşti – Rădăcineşti
Anda VLAD
