Actualitatea fiscală
MODIFICĂRI ŞI COMPLETĂRI ALE CODULUI DE PROCEDURĂ FISCALĂ (II)
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea informează că, prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 675 din 7 august 2006, au fost făcute modificări şi completări Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală.
Având în vedere importanţa şi aria de interes a contribuabililor şi faptul că prevederile Ordonanţei, cu excepţii pe care le vom preciza, intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, în contextul acodării asistenţei contribuabililor, prezentăm noutăţile aduse de OG nr. 35/2006 într-o serie de articole pe această temă.
La art. 112, Compensarea, se introduce:
(51) Creanţele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compensează cu creanţele debitorului reprezentând sume de restituit de aceeaşi natură, în condiţiile art. 111. Eventualele diferenţe rămase vor fi compensate cu alte obligaţii fiscale ale debitorului, în ordinea prevăzută la alin. (5). Procedura de compensare va fi stabilită prin ordin al ministrului Finanţelor Publice.
Se introduce:
(2) Nu se datorează majorări de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, de orice fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum şi sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei.
La art. 116, Majorări de întârziere, se introduce:
a1) pentru impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat de către debitorul declarat insolvabil care nu are venituri şi bunuri urmăribile, până la data trecerii în evidenţa separată, potrivit art. 172 .
La art. 118, Dobânzi şi penalităţi de întârziere în cazul compensării şi în cazul deschiderii procedurii de reorganizare judiciară, alineatul (4) se abrogă.
La art. 118, Dobânzi şi penalităţi de întârziere în cazul compensării şi în cazul deschiderii procedurii de reorganizare judiciară, se introduce:
(61) Bunurile perisabile şi/sau degradabile sechestrate asiguratoriu pot fi valorificate, cu acordul organului de executare, de către debitor, sumele obţinute consemnându-se la dispoziţia organului de executare.
La art. 130, Întreruperea termenului de prescripţie, se abrogă litera d).
La art. 133, Organele de executare silită, se introduce:
(51) În cazul în care, potrivit legii, s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere în conformitate cu dispoziţiile cap. IV din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, şi pentru creanţe fiscale, prin derogare de la prevederile Art. 142 din Legea nr. 85/2006, executarea silită se efectuează de organul de executare în condiţiile prezentului cod.
Art. 137, Titlul executoriu şi condiţiile pentru începerea executării silite, se modifică:
(3) Modificarea titlului de creanţă atrage după sine modificarea titlului executoriu în mod corespunzător.
Alineatul (4) al articolului 137 se abrogă.
Se introduce:
(71) Netransmiterea titlurilor executorii, provenite în urma sancţionării contravenţionale, în termen de 90 de zile de la emiterea de către organele competente conduce la anularea acestora. Conducătorul organului emitent al titlului executoriu are obligaţia emiterii deciziei de imputare a contravalorii contravenţiei personalului ce se face vinovat de întârziere. Termenul de 90 de zile se prelungeşte cu perioada scursă în procedura de contestare a proceselor-verbale de constatare a contravenţiei.
Art. 143, Evaluarea bunurilor supuse executării silite, se modifică:
(1) Înaintea valorificării bunurilor, acestea vor fi evaluate. Evaluarea se efectuează de organul de executare prin experţi evaluatori proprii sau prin experţi evaluatori independenţi. Evaluatorii independenţi sunt desemnaţi în condiţiile art. 54. Atât evaluatorii proprii, cât şi evaluatorii independenţi sunt obligaţi să îşi îndeplinească atribuţiile ce le revin aşa cum reies din prezentul cod, din actul prin care s-a dispus expertiza, precum şi din actul prin care au fost numiţi.
La art. 144, Suspendarea, întreruperea sau încetarea executării silite, se introduce:
(8) Dispoziţiile alin. (7) nu se aplică în cazul în care valoarea bunurilor deja sechestrate de creditorul fiscal acoperă valoarea creanţei pentru care s-a început executarea silită prin poprire.
Art. 157, Valorificarea bunurilor prin vânzare directă, se modifică:
c) după finalizarea unei licitatii, dacă bunul/bunurile sechestrate nu au fost vandute si se oferă cel putin pretul de evaluare.
Art. 158, Vânzarea bunurilor la licitaţie, se modifică:
(11) Taxa de participare reprezintă 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi se plăteşte în lei la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului. În termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal de licitaţie, organul de executare va dispune în scris restituirea taxei de participare participanţilor care au depus oferte de cumpărare şi nu au fost declaraţi adjudecatari, iar în cazul adjudecării taxa se reţine în contul preţului. Taxa de participare nu se restituie ofertanţilor care nu s-au prezentat la licitaţie, celui care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare, precum şi adjudecatarului care nu a plătit preţul. Taxa de participare care nu se restituie se face venit la bugetul de stat, cu excepţia cazului în care executarea silită este organizată de organele fiscale prevăzute la Art. 35, caz în care taxa de participare se face venit la bugetele locale.”
La art. 160, Adjudecarea, se modifică:
(2) Dacă adjudecatarul nu plăteşte preţul, licitaţia se va relua în termen de 10 zile de la data adjudecării. În acest caz, adjudecatarul este obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi, în cazul în care preţul obţinut la noua licitaţie este mai mic, diferenţa de preţ. Adjudecatarul va putea să achite la următoarea licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie.
Alineatul (3) al articolului 160 se abrogă.
Articolul 164, Darea în plată, se abrogă.
După articolul 171 al Capitolului XI din Titlul VIII, se introduce, la Capitolul XII un nou articol, art. 1711, cu următorul cuprins:
Art. 1711 Darea în plată
(1) Creanţele fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice prin Agentia Naţională de Administrare Fiscală şi cele ale bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executării silite.
(2) În scopul prevăzut la alin. (1) organul fiscal, va transmite cererea, însoţită de propunerile sale comisiei numite prin ordin al ministrului finanţelor publice sau, după caz, de către unitatea administrativ-teritorială. Cererea va fi însoţită de documentaţia care se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3) Comisia prevăzută la alin. (2) va analiza cererea numai în condiţiile existenţei unor solicitări de preluare în administrare, potrivit legii, a acestor bunuri, si va hotărâ, prin decizie, asupra modului de soluţionare a cererii. In cazul admiterii acesteia, comisia va dispune organului fiscal competent încheierea procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil şi stingerea creanţelor fiscale. Comisia poate respinge cererea în situaţia în care bunurile imobile oferite nu sunt de uz sau de interes public.
(4) Procesul-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil constituie titlu de proprietate. Operaţiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al dării în plată, este scutită de taxa pe valoarea adăugată.
(5) Bunurile imobile trecute în proprietatea publică conform alin. (1) vor fi date în administrare în condiţiile legii. Până la intrarea în vigoare a actului prin care s-a dispus darea în administrare, imobilul se află in custodia instituţiei care a solicitat preluarea în administrare.
(6) La data întocmirii procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publica a statului a bunului imobil încetează măsura de indisponibilizare a acestuia, precum şi calitatea de administrator-sechestru a persoanelor desemnate conform legii, dacă este cazul.
(7) Eventualele cheltuieli de administrare efectuate în perioada cuprinsă între data încheierii procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile şi preluarea în administrare prin hotărâre a Guvernului sunt suportate de instituţia publică solicitantă. În cazul în care Guvernul hotărăşte darea în administrare către altă instituţie publică decât cea solicitantă, cheltuielile de administrare se suportă de către instituţia publică căreia i-a fost atribuit bunul în administrare.
(8) În cazul în care bunurile imobile trecute în proprietatea publică conform prezentului cod au fost revendicate şi restituite, potrivit legii, terţelor persoane, debitorul va fi obligat la plata sumelor stinse prin această modalitate. Creanţele fiscale renasc la data la care bunurile imobile au fost restituite terţului.
(9) În cazul în care, în interiorul termenului de prescripţie a creanţelor fiscale, comisia prevăzută la alin.(3) ia cunoştinţă despre unele aspecte privind bunurile imobile, necunoscute la data aprobării cererii debitorului, aceasta poate decide, pe baza situaţiei de fapt, revocarea, în tot sau în parte, a deciziei prin care s-a aprobat stingerea unor creanţe fiscale prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică, dispoziţiile alin. (8) aplicându-se în mod corespunzător.
(10) În situaţiile prevăzute la alin. (8) şi (9), pentru perioada cuprinsă între data trecerii în proprietatea publică şi data la care au renăscut creanţele fiscale, respectiv data revocării deciziei prin care s-a aprobat darea în plată, nu se datorează majorări de întârziere.
La art. 172, Insolvabilitatea, se modifică:
(1) În sensul prezentului cod, este insolvabil debitorul ale cărui venituri sau bunuri urmăribile au o valoarea mai mică decât obligaţiile fiscale de plată, sau care nu are venituri sau bunuri urmăribile.
(2) Pentru creanţele fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmăribile, conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanţei din evidenţa curentă şi trecerea ei într-o evidenţă separată.
(3) În cazul debitorilor prevăzuţi la alin. (2), prin excepţie de la dispoziţiile art. 144 alin. (3), executarea silită se întrerupe. Organele fiscale au obligaţia ca cel puţin o dată pe an să efectueze o investigaţie asupra stării acestor contribuabili, care nu constituie acte de executare silită.
(4) În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile, organele de executare vor lua măsurile necesare de trecere din evidenţă separată în evidenţa curentă şi de executare silită.
Se introduce:
(5) Dacă la sfârşitul perioadei de prescripţie nu se constată dobândirea unor bunuri sau venituri urmăribile, organele de executare vor proceda la scăderea creanţelor fiscale din evidenţa analitică pe plătitor, potrivit art.131. Scăderea se face şi în cursul perioadei de prescripţie în cazul debitorilor persoane fizice decedaţi sau dispăruţi, pentru care nu există moştenitori care au acceptat succesiunea.
(6) Creanţele fiscale datorate de debitori, persoane juridice, radiaţi din registrul comerţului se scad din evidenţa analitică pe plătitor, după radiere, indiferent dacă s-a atras sau nu răspunderea altor persoane pentru plata obligaţiilor fiscale, în condiţiile legii.
– Continuare într-un număr viitor –
