Nicolae Pătru, un nume pentru DNA!
Râd şi curcile! Nicolae Pătru, preşedintele Organizaţiei PRM Vâlcea, a ajuns să se erijeze în justiţiarul Vâlcii! Îl vedem aproape în fiecare zi la televiziunile locale, deoarece îi place să-şi cultive continuu imaginea. Este unica voce din PRM Vâlcea! Pe ceilalţi oameni de valoare i-a marginalizat sau i-a aruncat din partid, ca pe nişte măsele stricate. Acest mic Machiaveli al politicii vâlcene s-a înconjurat numai de yesmeni, de oameni obişnuiţi o viaţă întreagă să le lustruiască pantofii şefilor, fără pic de personalitate. Nicolae Pătru este un şmecheraş cu ştaif, cu mai multe măşti: una de „dictator“ în sânul partidului, pe care-l conduce cu mână forte, o alta de personaj bonom, tot timpul pus pe glume, cu o brumă de inteligenţă, poet şi şahist amator; cea din urmă mască este cea de justiţiar (da, Pătru a ajuns să fie – să se creadă – justiţiarul Vâlcii!!!). Nicolae Pătru nu pierde nici o ocazie şi la conferinţele de presă aruncă în faţa ziariştilor bombe răsuflate, în fond nişte zvonuri neconfirmate, neînsoţite de dovezi, pe care unii ziarişti le înghit pe nerăsuflate, nedocumentate. Preşedintele PRM toarnă „lături“ în capul oamenilor politici din Vâlcea, al conducerii administrativă a judeţului, judecătorilor, oamenilor de afaceri. Dacă urmărim cu atenţie evoluţia mediatică a discursului lui Pătru, ne dăm seama că el urmăreşte, cu predilecţie, câteva ţinte, în special oameni de afaceri. Se pare că la Pătru – aceşti mari patroni din Vâlcea se împart în două categorii: cei care-l „ajută“ (pe el – personal şi nu partidul, direct sau indirect) şi cei care „nu cotizează“. Pe aceştia din urmă îi şicanează, îi ameninţă, îi insultă şi îi calomniază, fără pic de ruşine. Toarnă minciuni, peste minciuni, doar, doar, aceştia vor ceda şi…îi vor aduce „tributul“.
Dar, haideţi, să vedem cine este cu-adevărat Nicolae Pătru! Începând cu acest număr vom demara un serial cu isprăvile fostului senator …„Bob de grâu“. Supranumit aşa, datorită tunului pe care l-a dat în anul 1996, când a vândut peste hotare mii de tone de grâu la preţuri subvenţionate. Pe această cale tragem un semnal de alarmă pe adresa Departamentului Naţional Anticorupţie. Procurorii trebuie să redeschidă acest dosar, care s-a încercat să fie muşamalizat, în perioada guvernărilor CDR şi PSD. Avem încredere că oamenii preşedintelui Traian Băsescu vor lua în sfârşit, şi în acest caz, taurul de coarne şi nu vor permite prescrierea dosarului!
Tiberiu Pîrnău
Iată ce scria în anul 2001, prestigiosul cotidian naţional „Ziua“ despre afacerea cu grâul subvenţionat, instrumentată de Nicolae Pătru:
"Naţionaliştii" lui Vadim au luat pâinea săracului de la gură pentru a-şi umple buzunarele cu dolari, în anii când în România grâul era deficitar şi declarat ca produs de importanţă naţională
Senatorul "Bob de grâu"
Miliardarul PRM Nicolae Pătru a exportat prin SRL- urile sale mii de tone de grâu cumpărate de la stat, la preţuri subvenţionate. Statul interzicea însă exportul grâului subvenţionat, tocmai pentru a oferi protecţie socială în anii în care recoltele de grâu erau deficitare. Când ex-ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, a încercat în 1999 să-i ridice senatorului Pătru imunitatea parlamentară, un procuror din Parchetul CSJ i-a dat peremistului "certificat de bună purtare", printr-o rezoluţie de neâncepere a urmăririi penale. Munca de control, de luni de zile, a inspectorilor şi poliţiştilor din Vâlcea a devenit astfel hârtie igienică.
Senatorul PRM de Vâlcea, Nicolae Pătru (coleg de judeţ cu vestitul deputat PRM, Dumitru Dragomir, zis "Corleone") este ţinut în brate de Corneliu Vadim Tudor, care chiar in ultimul număr al revistei "România Mare" i-a luat apărarea într-un caz penal muşamalizat de un procuror din Secţia Anticorupţie a Parchetului CSJ, la finele anului 1999. Îngroparea cazului de către procurori care "se bat cu cărămida în piept" că au trimis oameni la puşcărie pentru furtul unei pâini demonstrează încă o dată că legea este valabilă numai pentru hoţii de rând şi niciodată pentru miliardarii perioadei de tranziţie. În cazul de faţă, senatorul Nicolae Pătru a fost cercetat penal (evident doar acte premergătoare – deoarece personajul era protejat de imunitatea parlamentară) pentru un export ilegal de grâu, în cantitate de peşte 3700 de tone. Deoarece în anii de după decembrie 1989, din cauza problemelor climatice şi funciare, deficitul de grâu din ţară s-a acutizat, Guvernul României a emis HG 735/95, care stabilea ca pentru anul 1996 grâul de consum destinat populaţiei este produs de importanţa naţională, iar valorificarea acestuia la export se va face numai după cumpărarea acestuia prin licitaţie publică de la RA ROMCEREAL. Ca măsură de stăvilire a creşterii preţului pâinii, Guvernul a decis ca, pentru consumul intern, grâul sa fie vândut la un preţ mult mai mic decât cel de la licitaţiile publice organizate de ROMCEREAL.
Marea păcăleală
Aici a intrat în scenă "naţionalistul" de la PRM Vâlcea, senatorul Nicolae Pătru, acţionar majoritar şi administrator al SC EXIROM SRL şi SC ALPEX SRL, care a cumpărat de la RA ROMCEREAL – Sucursala Olt, la preţ subvenţionat de stat, cantitatea de 3797 tone de grâu, declarând în scris că marfa va fi utilizată exclusiv la intern, pentru morărit şi panificaţie (Nota de negociere nr. 489/4748/1620/29.06.1995).
Odată marfa achiziţionată, pentru senatorul PRM a fost un fleac să procure licenţa de export, după care grâul cumpărat nu a mai ajuns la moara cu care SC EXIROM SRL făcuse, "de florile mărului", contracte de prelucrare a grâului (este vorba de SC ALPEX SRL, care întâmplător era tot firma senatorului), ci a fost exportat în Occident, mai precis firmei GLENCORE PROTEIN, din Olanda. Prin această manevră, cantitatea de grâu cumpărată de la stat, la un preţ subvenţionat exclusiv pentru desfacerea la intern, tocmai pentru ca statul să se asigure că românii vor avea pe mese o pâine ieftină, a fost deturnată de firmele lui Patru, care din export au realizat un profit de câteva zeci de mii de dolari.
Acoperirea cu moara de la ALPEX SRL
În luna iulie 1996, o echipă de inspectori de specialitate de la Direcţia Controlului Financiar de Stat Vâlcea a descins la sediul firmelor senatorului PRM. În nota de control, care a stat la baza deschiderii dosarului 182/P/1998 de la Secţia Anticorupţie a Parchetului General, s-a concluzionat că deturnarea grâului a prejudiciat statul roman cu diferenţă de preţ dintre cel subvenţionat şi cel încasat de ROMCEREAL la licitaţiile sale publice. Precizăm ca ROMCEREAL vindea pe atunci grâul la două preţuri. Pentru intern la un preţ subvenţionat, dar cu interzicerea exportului şi pentru extern, prin licitaţie publică, la un preţ mai mare cu câteva zeci de dolari la tona de grâu.
Cităm în continuare fragmente din nota de control a DCFS Vâlcea: "SC EXIROM a încheiat contractul de asociere nr. 405 din 23.09.1995 cu SC ALPEX SRL, care dispune de capacităţi de morărit şi panificaţie în vederea producţiei şi desfacerii de făină, pâine şi produse de panificaţie, contract care nu s-a constatat a se fi derulat. SC EXIROM SRL nu a prezentat documente din care să rezulte ce a declarat la RA ROMCEREAL în vederea obţinerii de repartiţii, referitoare la obiectul de activitate morărit şi panificaţie şi că va utiliza grâul numai pentru producerea de făină, pâine şi produse de panificaţie pentru consum intern ce vor fi valorificate la preţurile stabilite şi supravegheate de Ministerul Finanţelor (…) Cantităţile de grâu achiziţionate de SC EXIROM SRL atât de la RA ROMCEREAL Olt, cât şi de la alţi furnizori în noiembrie 1995 – aprilie 1996 au fost exportate fie prin export direct cantitatea de 3581,5 tone, fie prin livrarea către firma GLENCORE – total 4929 tone grâu fizic (…) SC EXIROM SRL, prin operaţiunea de livrare la export a cantităţilor achiziţionate de la RA ROMCEREAL Olt, nu a respectat angajamentul asumat cu privire la folosirea grâului subvenţionat numai pentru consumul intern, pentru fabricarea făinii şi pâinii la preţuri supravegheate prevăzute de nota de negociere nr. 489/4748/ 1620/29.06.1995 şi HGR 735/20.09.1995 prin care grâul pentru panificaţie este declarat produs de importanţa naţională şi gestionarea lui se efectuează prin supraveghere. Pentru faptul că SC EXIROM SRL a deturnat cantitatea de grâu de la scopul pentru care a fost achiziţionat de la RA ROMCEREAL Olt, în sensul că a exportat grâul subvenţionat destinat către intern, în timpul şi ca urmare a controlului s-a luat măsura transmiterii către RA ROMCEREAL Olt a refacturării cantităţilor de grâu la preţul adjudecat la ultima licitaţie dinaintea livrării cantităţilor de grâu pentru panificaţie".
Prejudiciu de peste 500 de milioane de lei, în 1996
"De asemenea, se susţine în nota explicativă ca SC EXIROM SRL a luat măsura exportării cantităţilor de grâu achiziţionat, deoarece achitase deja în avans sume pe care trebuia să le recupereze. Organele de control constată că susţinerile nu se justifică deoarece conform HG 735/1995 pentru anul 1996 grâu de consum este produs de importanţa naţională, iar valorificarea acestui produs la export se face la preţurile de licitaţie adjudecate aşa cum rezultă din obiectul de activitate al RA ROMCEREAL. De asemenea, licenţa de export se refera numai la grâu din sectorul particular".
Prejudiciul estimat de organele fiscale în cazul afacerilor senatorului PRM a fost estimat la peste 500 de milioane de lei, la valoarea anului 1996. Cazul a fost cercetat şi de Poliţia Economică, care a constatat aceleaşi fapte.
Încercarea de ridicare a imunităţii a eşuat
În cursul anului 1999, ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, a intenţionat să ceară ridicarea imunităţii parlamentare a senatorului PRM, Nicolae Pătru, dar a fost împiedicat. Aici a intrat în acţiune un procuror de la Secţia Anticorupţie a Parchetului CSJ, care printr-o simplă rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale, dată în octombrie 1999, a şters cu buretele munca depusă în trei ani de cercetări de poliţişti şi inspectori financiari. Prejudiciul adus statului a fost "iertat", deoarece, a pretins procurorul, "faptele nu sunt prevăzute de legea penală". În lipsa unei cereri a Parchetului, ministrul Justiţiei nu avea dreptul să ceară ridicarea imunităţii lui Pătru. Acesta din urmă, deşi o rezoluţie a Parchetului nu are autoritate de lucru judecat, se laudă peste tot că ar fi "nevinovat". Iar Corneliu Vadim Tudor, care ori de câte ori trece prin Vâlcea este întâmpinat regeşte de Pătru, cu protocol de gradul "0" (oaspeţi şi dansuri), sare în apărarea acestuia înjurându-i pe toţi gazetarii care abordează acest subiect.
Răzvan SAVALIUC
COMUNICAT DE PRESĂ Conducerea DGFP Vâlcea demontează cu acte acuzaţiile fără acoperire ale preşedintelui Organizaţiei PRM VâlceaFinanţele Publice îl umilesc pe mincinos În legătură cu părerile exprimate în conferinţa de presă, din 21 iulie 2006, de dl Nicolae Pătru, preşedinte la Partidului România Mare – Filiala Vâlcea, în care au fost reluate subiecte apărute în repetare rânduri în presa locală şi clarificate la momentul respectiv, pentru corecta informare a opiniei publice, conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea face precizările de mai jos.
1. Rambursările de TVA se fac pe bază de control fiscal. Anual, DGFP Vâlcea a fost verificată pe această linie de Camera de Conturi, fără a fi constatate nereguli. De asemenea, activitatea de rambursare a TVA a fost verificată de organele de control ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, nefiind constatate deficienţe.
Menţionăm: Camera de Conturi a dat descărcare de gestiune pentru realizarea veniturilor bugetului de stat.
2. În prezent, societăţile comerciale Macom-Nic SRL şi Robalim SRL, ambele din Drăgăşani, sunt cuprinse în programul de control. 3. DGFP Vâlcea nu a acordat rambursări ilegale de TVA iar conducerea instituţiei nu are cunoştinţă de asemenea practici.
4. Conducerea DGFP Vâlcea nu are cunoştinţă de “intimidarea” unor inpectori fiscali şi nici despre autorii acestor fapte.
4. Nu au fost cazuri de sistare a controalelor fiscale cu încălcarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind aprobarea Codului de Procedură Fiscală.
5. Potrivit dispoziţiilor art. 65(1), din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici “încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora”. Potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină, în cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, sunt constituite comisiii de disciplină formate din funcţionari publici şi reprezentanţi ai sindicatului, care cercetează faptele sesizate ca abateri disciplinare şi propun sancţiunile disciplinare aplicabile funcţionarilor publici care le-au săvârşit. 6. Aşa-zisul caz Smărăndoiu. La 24 iulie 2000, dl Ilie Smărăndoiu a semnat o declaraţie pe propria răspundere că îndeplineşte condiţiile pentru a fi numit în funcţie publică şi anume: conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, art. 56(1), prin care “calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, cu excepţia calităţii de cadru didactic”. La 25 iulie 2000, dl Ilie Smărăndoiu a fost numit în funcţie publică şi a depus jurământul.
Prin Contractul individual de muncă nr. 1380/1 octombrie 2004, semnat cu Primăria Râmnicu Vâlcea pentru funcţia de şef serviciu la Serviciul Public pentru Sport, Cultură, Artă, Tineret şi Agrement, dl Ilie Smărăndoiu a intrat în stare de incompatibilitate cu funcţia publică deţinută în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Râmnicu Vâlcea. În termen de 10 zile de la semnarea contractului, dl Ilie Smărăndoiu avea obligaţia să-şi depună demisia din funcţia publică.
Precizăm că, în luna octombrie 2004, dl Ilie Smărăndoiu a semnat pontajul conform Contractului de muncă cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, pentru aceeaşi perioadă, depunând la DGFP Vâlcea certificatul medical seria CD745862/29 octombrie 2004. Cazul a fost înaintat spre cercetare Inspectoratului Judeţean de Poliţie Vâlcea – Serviciului Cercetări Penale, înregistrat sub nr. 4997/P/2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals.
Conform Ordonanţei Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr. 4997/P/2004, dl Ilie Smărăndoiu a fost sancţionat administrativ cu amendă de 800 lei RON, pentru fapta de a fi determinat eliberarea unui act neconform cu realitatea, respectiv cu certificatul de concediu medical. În acest context, Comisia de disciplină constituită la nivelul DGFP Vâlcea a propus în unanimitate destituirea din funcţia publică a dlui Ilie Smărăndoiu, conform dispoziţiilor art. 65(2) lit. c, g şi j, raportat la art. 65(3), lit. e din Legea nr. 188/1999.
7. Înfiinţarea unui cabinet medical în cadrul instituţiei. Potrivit art. 18 din Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii, modificată şi completată prin Legea nr. 194/2005, pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, conducerile persoanelor juridice au obligaţia să angajeze numai persoane care, în urma controlului medical şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de muncă pe care urmează să le execute. De asemenea, Legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, prin prevederile art. 28, obligă persoanele juridice să asigure fondurile şi condiţiile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajarea în muncă şi a controlului periodic, conform normelor de sănătate publică şi securitate a muncii. Totodată, în conformitate cu dispoziţiile Ordinului comun nr. 508/20.11.2002 şi nr. 933/25.11.2002 al ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi, respectiv, al ministrului Sănătăţii şi Familiei, angajatorii sunt obligaţi să asigure supravegherea stării de sănătate a tuturor angajaţilor prin servicii medicale de medicina muncii. Astfel, DGFP Vâlcea a iniţiat la 14 aprilie 2006 procedura legală pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică de prestare servicii medicale pentru personalul instituţiei. În urma licitaţiei, serviciile sunt asigurate de Cabinetul Medical SANMED Râmnicu Vâlcea, care, prin personal calificat, asigură: consultaţii medicale de medicină generală, de specialitate, în regim de urgenţă; investigaţii medicale paraclinice; recoltare de probe biologice; vaccinări; testare psihologică şi ecografie abdominală. * În acest context, reafirm disponibilitatea conducerii instituţiei pentru clarificarea tuturor acuzelor aduse şi pentru asigurarea transparenţei DGFP Vâlcea, fapt pentru care suntem la dispoziţie cu lămuririle necesare oricărui demers, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
