Salvaţi biserica din Proieni!
• Bisericuţa unde s-a cununat Mihai Viteazul a scăpat de ciuperca lemnului ca prin minune
• Pictura din biserică nu a mai fost restaurată de zeci de ani şi este în pericol de dispariţie
Bisericuţa din satul Proieni, un cătun uitat de lume de pe Valea Oltului a scăpat ca prin minune de o ciupercă periculoasă, care putea distruge în întregime monumentul. Anul trecut specialiştii descoperiseră că podeaua bisericuţei fusese atacată de „ciuperca lemnului”, care distrugea încetul cu încetul toate suprafeţele din lemn din clădire. Deşi preotul de la Proieni, Daniel Serban a făcut tot posibilul pentru a găsi oameni de bine pentru a salva bisericuţa aceştia nu au apărut însă până în acest moment. Cu prea puţin ajutor din partea localnicilor preotul s-a ocupat personal de lucrările de îndepărtare a ciupercii. „Am scos toată pardoseala din biserică şi apoi ciuperca a fost arsă cu butelia de gaz. Am scos şi pământul de sub pardoseală, câteva zeci de centimetri. Din păcate am dispus e prea puţine fonduri şi am plătit majoritatea lucrărilor din banii mei, aşa că nu am reuşit să fac mai mult de atât. Acum ciuperca a dispărut, dar sper sa nu se mai dezvolte în continuare. De la localnicii de aici am strâns abia 10 milioane, restul au fost de la cunoştinţele mele. Am încercat să prezint proiectul peste tot, şi la Episcopie, şi la comisa pentru monumente istorice, nu ştiu unde să mă mai adresez. ” – a spus preotul Daniel Şerban.
Pe lista monumentelor istorice din 1955
Bisericuţa din Proieni a fost trecută pe lista monumentelor istorice din România în anul 1955, după care a mai apărut pe listele din 1992 şi 2004. Specialiştii estimau costurile lucrărilor de înlăturare a ciupercii la câteva miliarde de lei, dar preotul a reuşit să scape de ea cu forţe proprii, muncind şi fizic atunci când a fost nevoie. „Salvarea şi restaurarea bisericii presupun expertize de specialitate, lucrări de eradicare a zonelor infestate, tratamente preventive şi curative, lucrări de consolidare a structurii şi a picturii, refacerea drenului, refacerea acoperişului, restaurarea picturii – necesită eforturi financiare de câteva miliarde de lei vechi, resurse financiare care nu pot fi în nici un caz asigurate de cele câteva zeci de familii de enoriaşi, în mare măsură înaintaţi în vârstă şi sărăci.” – spunea Ligia Rizea, Direcţia pentru cultură Vâlcea.
Localnicii de la Proieni – actori de film
Bisericuţa are însă o istorie pe cât de veche, pe atât de interesantă. În ea se pare că s-a cununat Mihai Viteazul. De altfel bătrânii din localitate îşi amintesc faptul că au fost chiar actori de film pe vremuri, când la Proieni s-a turnat o peliculă despre viaţa lui Mihai Viteazul. „Oamenii spun că au jucat chiar într-un film cu Mihai Viteazul, un film în care domnitorul se cununa în biserică, iar când ieşea de aici era înconjurat de călăreţi şi oşteni. Eu nu am reuşit să descopăr acel film, cred ca este foarte vechi, dar cred că reflectă realitatea istorică. De când am devenit preot aici, la Proieni m-a pasionat istoria locului şi am încercat să aflu cât mai multe despre bisericuţa de aici. Se pare că în ea s-a cununat Mihai Viteazul.” – este de părere preotul Daniel Şerban.
Bisericuţa ar putea intra în circuitul turistic
Deşi se află la câteva sute de metri de Drumul Naţional 7, unul dintre cele mai circulate din România bisericuţa de la Proieni nu este vizitată de turiştii care nici nu ştiu că acolo este un loc important pentru istoria ţării. Ea ar putea fi deosebit de interesantă pentru vizitatori, pentru că este una dintre puţinele biserici din zonă care are pictură exterioară. De asemenea ctitorii bisericii sunt pictaţi în costume populare româneşti, fapt destul de inedit. „La noi nu prea au venit turişti străini şi nici români, pentru că nu este nici măcar un indicator care să arate ce monument este aici. Nici drumul nu este amenajat cum trebuie şi este normal că oamenii nu se opresc să intre în noroi. Am tot încercat să fac ceva cu cei de la primărie şi cu localnicii, dar până acum nu prea au fost rezultate. Eu am mai pus plăcuţe de informare. Doar o familie de turişti de la Alba Iulia a fost al noi şi a lăsat nişte bani pe care i-am folosit pentru lucrările de la biserică. După ce s-a scris în ziar despre mine am vorbit cu un restaurator din Germania, Valentin Costin care a spus că poate găseşte şi el vreo soluţie pentru conservarea picturii.” – mai spune preotul. Până acum el a plătit în mare parte lucrările din banii săi, cu puţin ajutor din partea localnicilor. „A trebuit să punem din nou pardoseala la loc în biserică şi să schimbăm acoperişul după ce am scăpat de ciupercă. Abia am terminat de montat acoperişul din şiţă. Cu lemnul ne-am mai descurcat cu localnicii. Unul dintre ei a avut trei metri cubi de scândură pe care mi-a dat-o să fac ceva. A fost greu, de multe ori se eschivau şi când îi rugam să le dea ceva de mâncare muncitorilor. Acum încerc să fac bisericuţa să arate aşa cum trebuie, pentru a o putea introduce în circuitul turistic. În acest sens am făcut un proiect de anvergură, dar nu se găsesc fonduri pentru realizarea lui. În primul rând acest lucru presupune să fie restaurată pictura, care este foarte veche.” – a mai declarat preotul Şerban.
Printre cele mai frumoase picturi din ţară
Restauratorii care au descoperit ciuperca lemnului au întocmit deja proiectul pentru refacerea picturii, are a costat 25 de milioane d elei vechi. Pictura de la Proieni este printre cele mai frumoase din ţară. În privinţa acurateţii detaliilor bisericuţa de la Proieni seamănă cu mânăstirea Lainici din Gorj şi Uda, din Argeş. Pictura bisericuţei este realizată de Ioan de la Ocnele Mari. şi datează din 1798 – 1800. Până acum bisericuţa nu a mai fost restaurată deloc, doar pictura a mai fost spălată în unele locuri sau s-a pictat altceva peste figurile iniţiale. Pridvorul a fost adăugat în anul 1817 şi a fost pictat de noii ctitori. Când a fost construită biserica a avut doar pronaos, naos, fără pridvor, care a fost adăugat după 1700, după domnia lui Constantin Brâncoveanu, în stil brâncovenesc.
Mormânt misterios aflat sub biserică
Sub biserica de la Proieni este posibil să se afle un mormânt, dar nici specialiştii şi nici localnicii nu au reuşit să descopere al cui este acesta. A rămas acum in faţa bisericii, montată chiar pe zidul din faţa intrării. „Eu cred că este crucea cuiva important. Este posibil ca mormântul să se afle sub biserică. Probabil că a fost mutată crucea în anul 1817, când s-a adăugat pridvorul bisericuţei, dar nimeni nu ştie pe aici a cui poate fi. Poate fi un preot sau chiar ctitorul bisericii. Oricum, mormântul este mai vechi decât pridvorul. Au fost nişte specialişti aici arheologi de la Muzeul de Istorie, să facă săpături arheologice, dar nu s-au apucat de treabă din cauza lipsei banilor.” – a mai spus preotul de la proieni.
Alte monumente în paragină aşteaptă o minune
În Vâlcea sunt sute de monumente care au ajuns în paragină din cauza lipsei de fonduri. În cele mai multe cazuri statul nu îi ajută însă cu nimic pe preoţi. Aproape de Proieni, la Călineşti mai este o bisericuţă, Cuvioasa Paraschiva, care are o pictură mai deosebită şi care a fost scoasă din cult de câţiva zeci de ani şi este aproape în paragină. Acum preotul de acolo încearcă reintroducerea ei în cult, dar este posibil să fie prea târziu. Situaţia de acolo este mai rea decât la Proieni, deoarece s-a rupt deja acoperişul, a căzut fresca de pe pereţi. Vara trecută au fost acolo câţiva specialişti, care au încercat să acopere pictura cu nişte copertine. Bisericuţa este în programul naţional e câţiva ani de zile, dar nu s-a făcut până acum mai nimic. Acolo am văzut însă că pictura este puţin deformată, în genul bisericuţei de la Cornet.
Doar nouă monumente din Vâlcea au primit bani în acest an
În Vâlcea sunt de altfel zeci de monumente care aşteaptă o rază de speranţă. Din păcate în acest an doar nouă monumente trecute pe lista trimisă de Direcţia de Cultură Vâlcea au primit fonduri de la minister. Printre acestea sunt câteva deja cunoscute şi care arată oricum foarte bine. Printre monumentele care vor beneficia de fonduri în acest an se numără Mânăstirea Hurez şi Mânăstirea Dintr-un lemn. Mănăstirea Hurez va primi 100.000 de lei noi, Mănăstirea Dintr-un Lemn – 240.000 de lei noi. În plus au mai fost alocaţi 50.000 de lei noi pentru Bolniţa Mănăstirii Bistriţa, 49.996 de lei noi pentru Schitul Berislăveşti. Schitul Fedeleşoiu va primi 27.000 de lei noi, Biserica „Cuvioasa Paraschiva” Călineşti – 100.000 de lei noi, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Ocnele Mari – 20.000 de lei noi, iar Biserica Vioreşti-Slătioara – 150.000 de lei noi. Cei mai mulţi bani va primi de la minister Biserica „Sfinţii Voievozi” din Şirineasa – 3.340.000 de lei noi. Pe listă s-a aflat şi biserica din Câinenii Mici, dar care nu a primit „undă verde” pentru continuarea restaurărilor, care au început de cinci ani. La Câineni au fost montate doar schelele, dar lucrările nu au demarat nici până acum. La Câineni sunt de altfel singurele două biserici din Vâlcea care au pictură exterioară asemănătoare celei de la monumentele din Nordul Moldovei.
