„Anton Pann“, pe scena sălii regale a Palatului Cotroceni
Eveniment cultural de excepţie! Actorii vâlceni au jucat la Palatul Cotroceni, în sala de spectacole a instituţiei, o adevărată bijuterie arhitectonică. Spectacolul s-a bucurat de succes iar Anton Pann a devenit primul teatru din afara Bucureştiului care a montat o piesă la Cotroceni.
Reuşită
Sosiţi încă de dimineaţă la Palatul Cotroceni, actorii Teatrului Anton Pann au fost supuşi unei percheziţii corporale stricte. Singurele persoane care au avut voie în incinta palatului cu camere foto au fost ziariştii. Actorii au avut prilejul să facă un tur al uneia dintre aripile palatului; toată lumea a rămas cu gura căscată la vederea arhitecturii excepţionale, a vitraliilor superbe, a covoarelor şi pieselor de mobilier, unele dintre acestea unicat.
Piesa pregătită pentru invitaţii acestui eveniment deosebit, „Trei Surori”, s-a bucurat de aplauzele sincere ale celor prezenţi. Printre invitaţi s-au numărat ambasadori, consilieri prezidenţiali dar şi oameni de cultură. Sincere felicitări actorilor şi regizorului Adrian Roman, pentru o reuşită culturală de excepţie!
Primul teatru din provincie
Administraţia Prezidenţială a iniţiat un urmă cu câteva luni un program cultural potrivit căruia Palatul Cotroceni găzduieşte spectacole de teatru, muzică precum şi expoziţii de artă plastică, conferinţe, recitaluri, etc. Astfel, nume reprezentative ale artei româneşti, sunt găzduite la Palatul Cotroceni în cadrul acestui program intitulat Palatul Cotroceni îşi deschide porţile.
În ceea ce priveşte teatrul, au fost prezente, pe scena minunatei săli de teatru din incinta palatului, spectacole ale Teatrului Bulandra, Teatrului de Comedie, Teatrului Mic şi Teatrului Nottara din Bucureşti. În urmă cu câteva săptămâni Teatrul Anton Pann a primit invitaţia de a prezenta un spectacol pe această scenă. În urma vizionării unor înregistrări cu spectacolele teatrului şi a adecvării la spaţiul de spectacol a fost aleasă producţia teatrală „Trei surori” de Anton Pavlovici Cehov în regia lui Adrian Roman, spectacol ce a avut premiera la începutul acestei stagiuni. Trebuie menţionat că Teatrul Anton Pann este primul din afara Bucureştiului care este invitat spre a prezenta un spectacol în cadrul acestui program.
Cotroceni, o minune arhitectonică
Palatul, construit în urmă cu 300 de ani, a adăpostit mai mulţi domnitori şi preşedinţi: Constantin Brâncoveanu, Nicolae şi Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Constantin Gheorghe Hangerli, Alexandru Moruzi, Barbu Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, Ferdinand I. Actualul Complex Muzeal Cotroceni păstrează concepţia arhitecturală iniţială, care este, evident, unitară, atât din punct de vedere compoziţional cât şi artistic. De-a lungul a trei secole de existenţă, piesă centrală a complexului, Mănăstirea ridicată de Şerban Cantacuzino la finele veacului al XVII-lea, o excepţională mărturie a artei şi arhitecturii medievale româneşti, a suferit numeroase schimbări. Unele dintre acestea s-au dovedit remarcabile în ceea ce priveşte concepţia şi dimensiunile, altele au fost nefaste. Cu toate acestea, ele nu au impietat radical asupra concepţiei originale a clădirii, aceasta păstrând structura arhitecturală şi înfăţişarea generală. Arhitectura interioară a spaţiilor care adăpostesc muzeul, şi a clădirilor ce alcătuiesc partea istorică a Ansamblului Cotroceni este văzută ca un compozit stilistic. La o primă vedere, datorită varietăţii pieselor componente, poţi fi uşor derutat, propriu-zis din cauza manierei construcţiei, care alătură sau suprapune elemente de ordin estetic şi funcţional proprii mai multor etape de reconstrucţie. Până în prezent, cele care şi-au păstrat specificitatea sunt clădirile ce alcătuiesc mănăstirea (sfârşitul secolului al XVII-lea), şi Palatul Regal (sfârşitul secolului al XIX-lea- începutul secolului al XX-lea), precum şi cele de dată recentă, vizând restaurarea şi lărgirea întregului ansamblu.
• Octavian HERŢA
